Principala nemulţumire a sindicaliştilor din Franţa, dar nu singura, este prevederea care ar urma să crească vârsta de pensionare, de la 62 de ani, cât este în prezent, la 64 de ani, în 2030.
Reforma sistemului de pensii, prezentat de Macron şi de guvern ca fiind indispensabilă pentru a-i garanta viabilitatea pe termen lung, reprezintă o provocare majoră pentru autorităţi, în condiţiile în care majoritatea francezilor se opun creşterii vârstei de pensionare.
De cealaltă parte, sindicatele, care şi-au pierdut din influenţa avută în trecutul nu foarte îndepărtat, mai ales în contextul pandemiei de Covid, speră să transforme nemulţumirea populaţiei faţă de acest proiect, asociată cu furia faţă de scăderea puterii de cumpărare, într-o vastă mişcare socială care să se extindă dincolo de această zi de joi şi să determine guvernul să cedeze.
„Inflaţia, condiţiile de muncă, pensiile… Ne-am săturat! Şi de aceea credem că va fi o participare foarte numeroasă”, a declarat Simone Legendre, membră a sindicatului CFE-CGC, despre apelul la greve şi demonstraţii.
„Guvernul este calm şi hotărât”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Olivier Véran, care a cerut oamenilor să evite paralizarea activităţii.
Pentru Emmanuel Macron, dincolo de controlul cheltuielilor publice, miza este credibilitatea sa ca reformator atât la nivel naţional, cât şi european, notează Reuters.
Potrivit Ministerului Muncii de la Paris, reforma ar urma să genereze venituri suplimentare de 17,7 miliarde de euro în 2030. La rândul lor, sindicatele consideră că există şi alte mijloace pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii.
În ochii sindicatelor, această „joie neagră” marchează doar un punct de plecare înaintea unor noi greve şi manifestaţii naţionale. „Ceea ce nimeni nu poate şti, nici măcar sindicatele, este dacă francezii sunt suficient de furioşi pentru a bloca ţara”, a comentat Bruno Palier, profesor la Sciences Po.
Detaliat oficial la începutul lunii de către premierul Elisabeth Borne, proiectul de reformă a pensiilor nu a fost încă prezentat în Adunarea Naţională, unde Emmanuel Macron nu mai are majoritatea, dar contează pe sprijinul dreptei pentru a adopta textul.
Joi sunt aşteptate perturbări puternice în transportul public, mai multe linii de metrou şi reţeaua de transport regional din Paris RER fiind oprite. SNCF a anunţat că doar un TGV din trei, sau chiar unul din cinci, în funcţie de trenuri, va circula, iar reţeaua de trenuri regionale TER va fi practic blocată.
În ceea ce priveşte educaţia, unul din zece profesori a avertizat că va intra în grevă, a declarat principalul sindicat al şcolilor primare.
„Suntem conştienţi, nu suntem siguri că guvernul va ceda, dar trebuie să încercăm totul. Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a-i face să dea înapoi. Este acum sau niciodată”, a declarat sindicalista Simone Legendre.
În acest timp, Emmanuel Macron şi mai mulţi dintre miniştrii săi se vor afla joi la Barcelona pentru o şedinţă comună cu guvernul spaniol.
Ministrul de Interne Gerald Darmanin a anunțat că peste 10.000 de polițiști vor fi mobilizați în timpul marșurilor de protest, o treime dintre aceștia urmând să patruleze la Paris.
Poliția franceză a declarat la rândul ei că se așteaptă ca în jur de 1.000 de persoane violente să participe la manifestațiile din capitala franceză, afirmând că acestea sunt aparțin unor organizații ai stângii radicale sau sunt din mișcarea Vestelor Galbene, ale cărei proteste au zguduit din temelii Franța în 2018.