Gura Portiței ar putea rămâne istorie! Turismul în zonă scade dramatic din cauza războiului din Ucraina

Gradul de ocupare a satului de vacanță Gura Portiței a fost în luna iulie de 70%, mai mic decât în anii trecuți, în condițiile în care începutul sezonului turistic în Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD) a fost unul slab, pe fondul războiului din Ucraina și a creșterii inflației, potrivit profit.ro.

Te-ar putea interesa și: Turismul din România, un nou record în primele 5 luni ale anului! 4,455 milioane de persoane ne-au vizitat țara în prima parte a lui 2024

foto: turism Gura Portiței

Plaja sălbatică din apropierea complexului este tot mai căutată de turiști, deși camparea este interzisă de Administrația RBDD.

„Acum, gradul de rezervare e de 70% și continuă să crească. Față de anii trecuți, este mai mic și e destul de greu de explicat.

În principal, cred că sunt foarte mulți români care pleacă în străinătate, ține și de puterea de cumpărare care a mai scăzut în ultima vreme, dar și de ideea de război care se află la granița noastră, deși la noi nu s-a simțit mai deloc, pentru că suntem mai departe de graniță.

De ce am ajuns la concluzia că trebuie să îmbunătățim infrastructura? Pentru că timpurile au evoluat, oamenii au văzut ce se întâmplă în străinătate, au comparat și pentru noi, ca eficiență, era necesar să facem toată treaba asta.

Vom vedea în cât timp vom amortiza investiția. Asta ține de hazard, mai ales în contextul în care ne aflăm, inflație, război, dar cert e că Gura Portiței este o zonă în care merită să pui lucrurile la punct”, a menționat managerul satului de vacanță Gabriel Dițu.

Dițu afirmă că au modernizat grupul sanitar pentru cei care stau la corturi, în proximitatea rezervației. Accesul în noul grup sanitar se face pe baza unui cod QR, iar biletul cu patru intrări pe zi costă 25 de lei.

„Acolo se campează cu mult înainte să fi apărut rezervația.

Am modernizat grupul sanitar din proximitate pentru cei care stau la corturi, iar anul acesta am pus pentru prima oară un sistem de contorizare a lor (utilizatorilor, n.red.) și mai ales de tarifare, pentru că altfel e greu să ții cont cine a plătit sau nu.

Cert este că tot ce înseamnă gunoi, ape menajere intră în responsabilitatea noastră, iar noi percepem un tarif minimal am putea spune”, a afirmat managerul Dițu.

Turișii nu sunt încântați de noul tarif, cu atât mai puțin de modificările modalității de acces.

„Venim de 20 de ani aici. Totul s-a schimbat foarte mult. Înainte, aveam o toaletă, o brățară și stăteam toată săptămâna.

Acum, luăm o chitanță în care avem patru intrări și când mergem acolo să scanăm, nu avem decât o singură intrare.

E foarte frumos aici, e liniște, poți să mergi la un pescuit, nu e ca în alte stațiuni, unde sunt foarte mulți samsari care te păcălesc. Aici îți trebuie doar un cort. Avem butelii, aragaz, adunăm deșeurile și le ducem la tomberoane”, spune Ciprian din județul Prahova, în timp ce își strânge cortul.

Ciprian și-a mai arătat indignarea subtilă față de taxele pe care le plătesc acum, spunând că pentru el, anul acesta este o premieră în ceea ce privește multitudinea taxelor pe care le are de plătit.

„Vin în fiecare an aici și alge nu am văzut în mare. (…) Taxă de acces în Rezervație, drept să vă spun, e un tractoraș care ne transportă bagajele, că nu putem căra atâtea, plătim tractorașul, plătim taxele astea la toalete, dar nu ne-a cerut nimeni tariful de acces în Rezervație.

Aici vreau să ajung, nu o să mai vină lumea că-ți cer prea multe taxe. Ca anul ăsta eu nu am mai pomenit, taxe peste taxe.

N-a venit nicio autoritate să verifice (dacă am plătit taxa de acces în RBDD, n.red.), dar o să vină”, a conchis Ciprian.

Pe plaja sălbatică din nordul satului de vacanță, malul Mării Negre este acoperit de scoici, așa că aici sunt foarte puțini turiști. Între malul mării și digul construit de Grigore Antipa, fie băltește apa, fie sunt cai sălbăticiți.

„Caii sălbăticiți s-au înmulțit foarte mult. Sunt frumoși, n-avem ce să le spunem. Chiar și nouă ne plac când aleargă pe malul mării. E o priveliște pe care o întâlnești doar în filmele americane.

Numai că la grajd trebuie să faci curat, să dai de mâncare animalelor, să văruiești… Ei, așa e și aici. În fiecare dimineață, pe plaja amenajată, facem curat după cai, iar dintr-o plăcere se transformă ușor într-o problemă.

Nu știu cum să o rezolvăm, pentru că n-avem multe soluții cu caii. Nu avem decât să inventăm diverse metode în care să-i dirijăm cumva și să nu interferăm cu ei, să nu-i stresăm, iar ei să fie cumva pe lângă noi.

Ce se va întâmpla când din 50, câți sunt acum, vor ajunge 500, asta chiar mi-e greu să-mi dau seama. Vom mai vedea și cine va reuși să gestioneze situația, că pică mai mult spre autorități decât spre noi”, a declarat managerul satului de vacanță, Gabriel Dițu.

Pe malul lacului Golovița, acolo unde localnicii care pe timpul verii asigură transportul turiștilor din Jurilovca la Gura Portiței, sunt două sedii lăsate în paragină, cel al Poliției de Frontieră și centrul de informare turistică al Administrației RBDD. Centrul autorității de mediu este pavoazat cu panouri care amintesc de proiecte cu finanțare europeană în valoare totală de circa 60 de milioane lei, însă acoperișul clădirii este deteriorat.

„Personalul (Administrației RBDD, n.red.) este minim. Ce poți să le faci oamenilor care campează? Să-i amendezi continuu? Nu cred că e o soluție”, spune managerul satului de vacanță Gura Portiței, Gabriel Dițu.

Vorbește despre deșeurile lăsate în urmă de turiștii care vin pe plajele sălbatice și spune că resortul a preluat această responsabilitate.

„E anevoios să transporți deșeurile peste lac. Avem personal angajat care le sortează, avem o presă pentru deșeurile din plastic, le presăm, le facem balot, iar apoi le ducem la mal unde le predăm unei firme autorizate.

Este destul de costisitoare manopera asta și tariful perceput de firma de salubritate e mare, dar asta este”, a adăugat Dițu.

În unele camere nemodernizate încă, apa de la baie miroase a baltă, iar explicația este simplă, e apă provenită din lacul Golovița, aparținând complexului lagunar Razim-Sinoe.

„Aici avem o capacitate de cazare de până la 500 de persoane, iar stația de epurare este pentru un 650 de persoane. A costat 180.000 de euro plus TVA, pentru a avea o apă de calitate atunci când sunt controale.

Altfel, ești sancționat. Întrebarea noastră și cred că va deveni, dacă nu este deja acum problema tuturor localităților vizitabile, Sulina, Sfântu Gheorghe – cum gestionăm afluxul de turiști care ne depășește capacitatea într-un anume moment al zilei.

O să încercăm să mai cheltuim niște bani pentru a extinde stația, o să facem stația de trei ori mai mare, dar nu mai ai de unde să iei apă potabilă.

Fluxul mare de turiști dăunează zonelor protejate și trebuie găsite soluții care să fie implementate preventiv”, a menționat managerul Gabriel Dițu.

El spune că numărul vizitatorilor de o zi la Gura Portiței s-a dublat cel puțin în ultimii ani, iar cheltuielile pentru asigurarea utilităților sunt foarte mari într-o zonă izolată, ca cea pe care o administrează.

„Stațiile de epurare sunt pretențioase în exploatare. O stație se construiește ușor, dar e greu să o faci să funcționeze corespunzător.

Mai mult, stația de epurare trebuie să funcționeze constant, nu doar șase luni pe an. Noi deversăm apă curată în lac, conform autorizării.

Luăm apa din lac pentru potabilizare și ar fi o nebunie, o sinucidere să dăm în lac apă neepurată, după care s-o preluăm în sorb și să o aducem în potabilizare. Păi, ne îmbolnăvim și murim cu toții aici.

Noi nu ne permitem și nu avem cum să ne batem joc de parametrii stației de epurare”, a afirmat managerul Dițu.

Unitatea folosește doar anumite tipuri de soluții pentru curățenie și le oferă turiștilor un singur fel de săpun.

„Toate detaliile astea fac mari diferențe la final. Nu poți înțelege astea decât dacă le-ai experimentat. Altfel, nu-i poți spune clientului povești de genul ăsta, că el n-a venit aici să i se spună cu ce creme să se dea, de câte ori să se spele, că nu-i la Armată.

Și atunci, trebuie să vezi ce faci ca să ții totul sub control. Nu mă plâng, dar asta e. Asta ne-am ales să facem. nu ne văităm. Controalele sunt bune, iar Primăria comunei Jurilovca încearcă să organizeze într-un fel transportul pe lac, ceea ce este de apreciat”, a mai spus managerul satului de vacanță Gura Portiței, Gabriel Dițu.

Forța de muncă este în continuare o problemă pentru operatorii turistici, iar în aceste condiții localnicii sunt un plus pentru unitatea de cazare.

„Lucrez aici șase luni pe an, iar în rest sunt acasă sau pregătim ce se poate pentru Gura Portiței. Când mă urc în barcă, vreau acasă și apoi după o săptămână, îmi este dor de Portița. Suntem în proporție de 90% aceiași angajați. Suntem o familie”, a afirmat șeful de sală al restaurantului de la Gura Portiței, Daniel Nichita, din comuna Slava Cercheză, județul Tulcea.

Postarea făcută luni pe pagina de Facebook a instituției din subordinea Ministerului Mediului, amintește publicului că în zonele costiere de interes turistic, respectiv în zonele de plajă neamenajate, sunt interzise:

• accesul, circulația, staționarea sau parcarea mijloacelor de transport motorizate de orice tip;
• camparea în afara zonelor special amenajate în acest sens, interdicție valabilă pe întreg teritoriu al rezervației;
• distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare;
• recoltarea sau incendierea vegetației ierboase și a altor resturi vegetale din zonele costiere;
• deteriorarea sau distrugerea habitatelor naturale, a speciilor de floră și faună;
• abandonarea, lăsarea în libertate a animalelor domestice și nesupravegherea animalelor de companie;
• depozitarea/abandonarea deșeurilor de orice fel;
• staționarea pe timpul nopții, organizarea de competiții sportive, aprinderea focului; orice activitate pe fâșia de plajă cuprinsă între 0 și 150 de metri de la linia cea mai înaintată a mării

„Precizăm că zonele costiere naturale Vadu, Corbu și Midia fac parte din Rezervația Biosferei Delta Dunării și au statut de „Sit Natura 2000” incluzând habitate specifice și specii de interes conservativ deosebit de valoroase la nivel european și mondial.

Vizitatorii trebuie să dea dovadă de un comportament responsabil față de natură, respectând regulile de vizitare, expuse pe panourile aflate în zonă.

Respectarea legislației este o obligație a fiecăruia dintre noi având în vedere faptul că prin impactul nostru asupra mediului înconjurător, inclusiv asupra biodiversității, contribuim la compromiterea, sau mai mult, la pierderea unor habitate naturale”, se specifică în postarea Administrației RBDD de pe rețeaua socială.

Te-ar putea interesa și: Euro 2024: Turismul creşte economia Germaniei cu 1,2 miliarde de euro