Raport UNCTAD: Inteligenţa artificială va afecta 40% din forța de muncă globală

Inteligența artificială (IA) transformă economiile, creând oportunități, dar prezentând și riscuri de creștere a inegalității, arată raportul pe 2025 al UNCTAD, organism afiliat ONU.

Raportul pe 2025 pe privind tehnologia și inovarea al UNCTAD avertizează că, deși inteligența artificială poate fi un instrument puternic de progres, aceasta nu este în mod inerent incluzivă.

Secretarul general al UNCTAD, Rebeca Grynspan, a subliniat că este imperios necesar ca oamenii să rămână în centrul dezvoltării inteligenței artificiale, făcând apel la o cooperare internațională mai strânsă pentru „a muta accentul de la tehnologie la oameni, permițând țărilor să co-creeze un cadru global pentru inteligența artificială”.

ANALIZĂ De ce nu ne ia inteligența artificială locurile de muncă. Paradoxul AI

Se preconizează că inteligența artificială va atinge o valoare de piață de 4,8 trilioane de dolari până în 2033, devenind o forță proeminentă în transformarea digitală. Cu toate acestea, accesul la infrastructura și expertiza IA rămâne concentrat în câteva economii. Doar 100 de întreprinderi, în principal din SUA și China, reprezintă 40% din cheltuielile corporative globale pentru cercetare și dezvoltare.

Giganții tehnologici de vârf, precum Apple, Nvidia și Microsoft, au fiecare o valoare de piață de aproximativ 3 trilioane de dolari, rivalizând cu produsul intern brut al întregului continent african. Dominația pieței, atât la nivel național, cât și la nivel corporativ, poate mări decalajele tehnologice, lăsând multe țări în curs de dezvoltare în pericol de a nu beneficia de avantajele acesteia, arată raportul UNCTAD, organ interguvernamental permanent al Adunării Generale a Naţiunilor Unite.

Inteligenţa artificială remodelează locurile de muncă

Inteligența artificială ar putea avea un impact asupra a 40 % din locurile de muncă din întreaga lume, oferind câștiguri de productivitate, dar stârnind și îngrijorări cu privire la automatizare și eliminarea locurilor de muncă. Beneficiile automatizării bazate pe IA favorizează adesea capitalul în detrimentul forței de muncă, ceea ce ar putea accentua inegalitățile și reduce avantajul competitiv al forței de muncă cu costuri reduse în economiile în curs de dezvoltare.

Cu toate acestea, IA nu înseamnă doar înlocuirea locurilor de muncă, ci și crearea de noi industrii și emanciparea lucrătorilor. Este esențial să se investească în recalificarea, creșterea competențelor și adaptarea forței de muncă pentru a se asigura că IA sporește oportunitățile de angajare, în loc să le elimine.

Liceul unde profesorii au fost înlocuiți de Inteligența Artificială. Cum reacționează elevii?

AI este esențială pentru politicile industriale și de inovare moderne

AI redefinește oportunitățile economice, plasând tehnologia, inovarea și serviciile intensive în cunoștințe în centrul strategiilor naționale de dezvoltare. Pentru a stabili politici eficiente în materie de inteligență artificială, țările ar trebui să ia în considerare trei puncte de sprijin esențiale: infrastructura, datele și competențele.

Poziționarea strategică în aceste domenii va determina dacă națiunile pot adopta AI în mod eficient, dacă pot promova inovarea locală și dacă pot alinia dezvoltarea IA la nevoile lor socioeconomice.

Daron Acemoglu vrea să clarifice imediat că nu are nimic împotriva Inteligenței Artificiale (AI). El înțelege potențialul acesteia. „Nu sunt pesimist în privința AI-ului”, declară el. Ceea ce îl face pe Acemoglu, profesor la Massachusetts Institute of Technology (MIT, din SUA), să pară un profet al nenorocirilor economice și financiare care se profilează la orizont este exagerarea necontenită din jurul acestei tehnologii și modul în care aceasta alimentează o explozie de investiții și o creștere furioasă a acțiunilor tehnologice.

Câte joburi poate înlocui Inteligența Artificială? Deși AI-ul promite multe, există puține șanse ca acesta să se ridice la nivelul așteptărilor, spune Acemoglu. După calculele sale, doar un procentaj mic din totalul locurilor de muncă, doar 5%, sunt pregătite să fie preluate sau cel puțin asistate semnificativ de AI în următorul deceniu. O veste bună pentru lucrători, dar foarte proastă pentru companiile care investesc miliarde în tehnologie, așteptându-se la o creștere a productivității.

„O mulțime de bani vor fi irosiți. Nu vei obține o revoluție economică din acei 5%”, spune Acemoglu.

Câte joburi poate înlocui Inteligenţa Artificială? Este aceasta atât de spectaculoasă pe cât este promovată?

Acemoglu a devenit una dintre cele mai sonore și proeminente voci care avertizează că frenezia AI de pe Wall Street și din conducerile companiilor americane a mers prea departe. Profesor la MIT, Acemoglu și-a făcut un renume dincolo de cercurile academice acum un deceniu, când a devenit coautor al cărții de succes „De ce eșuează națiunile”.

Inteligența Artificială și apariția noilor tehnologii au avut un rol central în lucrările sale economice de ani de zile.

Susținătorii AI argumentează că aceasta le va permite companiilor să automatizeze o mare parte dintre sarcinile de muncă și va declanșa o nouă eră de descoperiri medicale și științifice pe măsură ce tehnologia avansează.

Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, companie care a devenit sinonimă cu boomul AI, a prognozat că cererea tot mai mare pentru serviciile AI din partea companiilor și a guvernelor va necesita până la 1 trilion de dolari în cheltuieli pentru modernizarea echipamentelor centrelor de date în anii următori, scrie Tech Xplore.

Scepticismul față de astfel de afirmații începe să crească, parțial pentru că investițiile în AI au crescut costurile mult mai rapid decât veniturile la companii precum Microsoft și Amazon, dar majoritatea investitorilor rămân dispuși să plătească sume mari pentru acțiuni care par pregătite să beneficieze de valul AI.

Câte joburi poate înlocui Inteligența Artificială? Scenarii despre viitor

Acemoglu își imaginează trei moduri în care povestea AI ar putea evolua în următorii ani.

Primul, și de departe cel mai benign, scenariu presupune că frenezia se va răci treptat și investițiile în utilizări „modeste” ale tehnologiei vor prinde rădăcini.

Al doilea scenariu este ca frenezia să continue încă un an sau doi, ducând la o prăbușire a acțiunilor tehnologice, lăsându-i pe investitori, directori și studenți deziluzionați de tehnologie. „O primăvară AI urmată de o iarnă AI”, numește el acest scenariu.

Al treilea, și cel mai înspăimântător, scenariu este ca această manie să continue necontrolată ani la rând, companiile să concedieze masiv și să pompeze sute de miliarde de dolari în această tehnologie „fără să înțeleagă ce vor face cu ea”, doar pentru a încerca apoi să reangajeze muncitorii atunci când tehnologia nu dă rezultate. „Acum există efecte negative răspândite pentru întreaga economie”, spune expertul.

Care este cel mai probabil scenariu?

Acemoglu crede că va fi o combinație între al doilea și al treilea scenariu. În conducerea companiilor există prea multă teamă de a rata oportunitățile oferite de AI pentru ca mașina exagerărilor să încetinească prea curând, spune el, și „când exagerările se intensifică, căderea nu va fi blândă”.

Numerele din al doilea trimestru ilustrează amploarea freneziei investiționale. Doar patru companii, Microsoft, Alphabet, Amazon și Meta Platforms, au investit peste 50 de miliarde de dolari în cheltuieli de capital în acest trimestru, o mare parte din această sumă fiind destinată AI-ului.

Modelele actuale de limbaj, precum ChatGPT de la OpenAI, sunt impresionante în multe privințe, spune Acemoglu. Deci, de ce nu pot acestea înlocui oamenii sau cel puțin să-i ajute semnificativ în multe locuri de muncă? El indică problemele de fiabilitate și lipsa de înțelepciune sau judecată la nivel uman, ceea ce face puțin probabil ca oamenii să externalizeze multe locuri de muncă de birou către AI în viitorul apropiat. De asemenea, AI-ul nu va putea automatiza locuri de muncă fizice, precum cele din construcții sau curățenie, spune el.

„Ai nevoie de informații extrem de fiabile sau de capacitatea acestor modele de a implementa fidel anumite etape pe care anterior le făceau muncitorii. Pot face asta în câteva locuri cu o supraveghere umană”, cum ar fi programarea, „dar în cele mai multe locuri nu pot”, a spus el.

„Este o analiză a realității pentru a vedea, de fapt, unde ne aflăm acum”, a spus el.