„Din ce în ce mai multe companii îşi reduc activitatea pentru că pur şi simplu nu sunt suficienţi lucrători”, a spus Stefan Sauer, expert pe piaţa muncii la Institutul Ifo din München. „Pe termen mediu şi lung, este probabil ca această problemă să se agraveze”
O creștere bruscă a costului forței de muncă poate fi un avantaj pentru lucrători, dar pentru cea mai mare economie a Europei, este o lovitură adusă competitivității pe piața internațională
Producătorii germani, în special marii consumatori de energie, cum ar fi producătorii de produse chimice, sticlă și ceramică – au văzut deja marjele evaporându-se din cauza costurilor în creștere. Unii au fost nevoiți să închidă fabricile sau să mute producția în străinătate.
Lipsa personalului calificat mărește presiunea. În condițiile în care inflația a urcat la 10,9% luna trecută, cea mai rapidă rată de când a fost introdusă moneda euro în urmă cu mai bine de 20 de ani, personalul din sectorul public german cere o creștere a salariului cu 10,5%, în timp ce lucrătorii din metale cer o creștere de 8%.
Dar creșterile rapide ale salariilor ar putea contribui la consolidarea inflației, creând probleme suplimentare pentru factorii de decizie. Tendința ar putea împinge Banca Centrală Europeană să ia decizii tot mai dure, în ciuda înrăutățirii perspectivelor economice.
Confruntate cu aceste probleme, firmele devin recurg la o serie de soluții creative. Unele fabrici instalează echipamente ergonomice pentru a menține lucrătorii pe liniile de asamblare solicitante din punct de vedere fizic până la 60 de ani. Alții oferă săptămâni de lucru de patru zile și oferă avantaje precum excursii de parașutism.
Felix Huefner, economist la UBS Group AG din Frankfurt, se așteaptă ca salariile germane să crească cu 3,5% până la sfârșitul anului 2023.
„Prețurile ridicate la energie și lipsa de muncitori calificați sunt cu siguranță un obstacol pentru industria germană în viitor”, a spus Huefner. „Țări precum Franța, care au o demografie mai bună, vor avea o capacitate productivă mai puternică în viitor.”, a spus economistul german.
Airbus a trebuit să anuleze planurile de a produce 720 dintre cele mai bine vândute avioane A320 la Hamburg în acest an, parțial din cauza lipsei de muncitori, ceea ce a dus la scăderea prețului acțiunilor sale. Compania, care a făcut eforturi considerabile de a angaja electricieni, mecanici și personal care să instaleze alte echipamente în cabinele aeronavelor, a „întărit masiv” recrutarea, a declarat un purtător de cuvânt.
Citește și: Germania va plăti facturile la gaze cetățenilor pentru luna decembrie
Între timp, orașul Hamburg plănuiește propria sa campanie de 400.000 de euro (390.000 de dolari) pentru a atrage forța de muncă din Danemarca și pentru a reduce un deficit estimat de peste 20.000 de muncitori calificați.
Industria auto își dublează eforturile pentru a-și construi propria forță de muncă. BMW a angajat recent 75.000 de angajați în programe de recalificare pentru noile tehnologii de producție cu niveluri mai ridicate de digitalizare și automatizare. Gigantul de piese auto Continental AG și-a înscris 10% din forța de muncă la școala sa internă de tehnologie.
„Am trecut prin coronavirus, acum război și apoi criză energetică”, a spus Andreas Rade, directorul general al VDA, cea mai mare asociație a producătorilor de automobile și furnizorilor de piese auto din Germania. „Dar lipsa de muncitori este în mod continuu una dintre cele mai importante probleme.”
Dintre cele mai mari patru economii europene, Germania se confruntă cu cea mai mare penurie de personal, potrivit sondajelor Comisiei Europene. Motivele crizei sunt variate, dar cel mai important factor este demografia.
Cu generația baby-boomerului care începe să se pensioneze, nu există destui oameni mai tineri care să umple rândurile forței de muncă. Agenția germană de ocupare a forței de muncă estimează deficitul de la 360.000 la 380.000 pe an și vede că va crește până la 500.000 până la sfârșitul deceniului.
Pe lângă tendința demografică, Europa încă simte impactul pandemiei, când milioane de oameni au fost concediați și mulți nu s-au mai întors la vechile locuri de muncă. Companiile trebuie acum să „atingă din urmă realocarea personalului”, a spus Ulf Rinne, cercetător la Institutul de Economia Muncii din Bonn.