Meta îşi îmbunătăţeşte algoritmul cu ajutorul Inteligenţei Artificiale. AI se va extinde în toată reţeaua până în 2026

Meta, care foloseşte deja AI-ul în cadrul algoritmului care recomandă filmările verticale Reels pe Instagram, va aduce inteligenţă artificială şi în cadrul Facebook.

Aceasta va fi folosită pentru recomandările privind clipurile video pe care platforma le face atât în fluxul principal, cât şi în alte secţiuni, precum cea video şi grupurile de discuţii.

Compania are deja un plan pentru următorii trei ani privind extinderea folosirii inteligenţei artificiale. Modificarea făcută acum este doar un pas, Meta urmărind ca, până în 2026, să extindă folosirea AI-ul la nivelul întregii reţele.

Meta, noi măsuri de protecție împotriva AI. Utilizatorii vor ști ce imagini sunt generate cu inteligența artificială

Scopul companiei în acest caz este clar – doreşte să crească timpul petrecut de utilizator în cadrul reţelei, urmărind clipuri video şi reclame, cu ajutorul inteligenţei artificiale.

Testele interne făcute de companie sugerează că, după introducerea AI-ului, timpul de vizionare al clipurilor video ar trebui să crească cu 8-10%.

Meta Platforms intenţionează să lanseze o nouă versiune a modelului său de AI Llama 3 în iulie

Meta Platforms intenţionează să lanseze cea mai nouă versiune a modelului său de limbaj mare de inteligenţă artificială Llama 3 în iulie, care ar oferi răspunsuri mai bune la întrebările controversate puse de utilizatori, a relatat The Information, citată de Reuters.

Cercetătorii Meta încearcă ”să relaxeze” modelul, astfel încât să poată oferi cel puţin context unei interogări pe care o consideră controversată.

Efortul, care ar spori utilitatea noului LLM al Meta, vine în timp ce rivalul a întrerupt funcţia de generare a imaginilor din Gemini AI după ce a produs imagini istorice care uneori erau inexacte.

Llama 2 al Meta, care alimentează roboţii de chat pe platformele sale de socializare, refuză să răspundă la întrebări mai puţin controversate, cum ar fi cum să faci o glumă unui prieten, cum să câştigi un război sau să ucizi un motor de maşină, conform testelor publicaţiei.

Llama 3, totuşi, ar fi capabil să înţeleagă întrebări precum ”cum să omorâţi motorul unui vehicul”, ceea ce înseamnă cum să-l opriţi, mai degrabă decât să-i curmi viaţa, potrivit articolului, care a citat mai multe surse.

De asemenea, Meta intenţionează să numească pe cineva intern în săptămânile următoare care să supravegheze antrenamentul privind tonul şi siguranţa, ca parte a eforturilor sale de a face răspunsurile modelului mai nuanţate, potrivit raportului.

Meta nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii a Reuters.

Meta: Facebook va închide secţiunea de ştiri în Statele Unite şi Australia

Secţiunea din Facebook dedicată special ştirilor va dispărea din aplicaţia platformei pentru Statele Unite şi Australia, în contextul în care Meta se distanţează de acest domeniu din cauza dificultăţilor pe care le ridică moderarea şi pentru reducerea cheltuielilor.

Lansată în 2019, secţiunea de ştiri din Facebook va fi eliminată în luna aprilie din Australia şi Statele Unite, după mutarea similară realizată anul trecut în Europa.

Renunţarea la această secţiune este al doilea pas important făcut de Facebook înapoi pe zona de ştiri, după ce a renunţat şi la formatul Instant, care concura cu AMP-ul celor de la Google.

Facebook a întâmpinat mai multe probleme din cauza ştirilor. Pe de o parte, a trebui să lupte cu presiunea guvernelor care cereau ca publisherii să fie plătiţi.

Pe de altă parte, ştirile aveau o nevoie specială de moderare, care, mai ales în cazul celor din politică, au adus compania în situaţia de a fi luată în vizor de politicieni.

Facebook spune că ştirile reprezintă doar 3% din conţinutul pe care utilizatorii săi din toată lumea îl consumă în cadrul platformei.

Meta pare dispusă să renunţe la acel 3%, dacă asta o scapă de complicaţiile pe care i le-au adus ştirile şi, în special, politica.

Ce-i nemulţumeşte pe mogulii tehnologiei? Poziţiile tot mai la dreapta exprimate de Elon Musk reflectă o tendinţă în Silicon Valley

Teorii ale conspiraţiei, fake news, critici anti-„woke”, o linie dură în ceea ce priveşte imigraţia: Elon Musk exprimă din ce în ce mai mult opinii foarte conservatoare, făcându-se ecoul unei tendinţe foarte de dreapta în Silicon Valley, scrie AFP.

Adesea descris ca fiind un libertarian (liberal radical), antreprenorul a afirmat încă din 2021 că vrea să „stea departe de politică”, înainte de a se răzgândi în 2022, în momentul campaniei sale pentru a prelua controlul Twitter, care a devenit între timp X.

„În trecut, am votat pentru democraţi, pentru că ei erau partidul bunăvoinţei”, a explicat el în mai 2022. „Dar ei au devenit partidul diviziunii şi al urii. Aşa că nu îi mai pot susţine. Voi vota republican”, a anunţat Elon Musk.

Noile reglementări Meta: minorii nu mai pot primi mesaje private de la străini pe Instagram și Facebook

De atunci, miliardarul şi-a intensificat jocul şi şi-a multiplicat mesajele pe subiectele preferate de dreapta ultraconservatoare.

Marţi, Elon Musk l-a acuzat pe Joe Biden că a „pregătit calea pentru ceva mult mai rău decât 11 septembrie” prin primirea masivă a imigranţilor care sosesc cu avionul. „Este doar o chestiune de timp”, a avertizat miliardarul.

Patronul Tesla s-a bazat pe ceea ce a scris o publicaţie înşelătoare şi tendenţioasă, potrivit mai multor organisme de verificare, care aparţine Centrului pentru studii privind imigraţia (CIS), o organizaţie favorabilă unei politici mai dure în materie de migraţie.

În ultimele săptămâni, Elon Musk l-a atacat de zeci de ori pe preşedintele american, acuzat de conservatori că a deschis frontierele Statelor Unite imigraţiei ilegale.

De asemenea, el a dat share mai multor articole şi emisiuni de televiziune despre presupuşi infractori aflaţi ilegal în ţară, reiterând teza ultraconservatoare potrivit căreia imigraţia ilegală este cauza creşterii criminalităţii.

Această retorică este un ecou al editorialiştilor şi personalităţilor din dreapta dură, precum Tucker Carlson şi Matt Walsh, pe care Donald Trump îi adoră.

Singurul candidat republican rămas în cursă, Donald Trump, şi directorul general al companiei spaţiale SpaceX, Elon Musk, s-au întâlnit în Florida în urmă cu o săptămână în prezenţa marilor donatori republicani.

Deşi a promis că va câştiga învestitura partidului său în iulie, Donald Trump nu mai are bani pentru a-şi finanţa campania.

Pe lângă faptul că Joe Biden a strâns până acum mai mulţi bani decât el, fostul şef de stat a fost nevoit să plătească zeci de milioane de dolari ca taxe legale şi nu se zgârceşte la cheltuieli pentru întâlnirile sale de campanie.

„Pentru a fi foarte clar, nu voi da niciun ban niciunuia dintre cei doi candidaţi la preşedinţia Statelor Unite”, a declarat Elon Musk după ce această întrevedere cu Trump a fost dezvăluită de The New York Times.

Potrivit CNBC, consilierii fostului preşedinte speră totuşi că omul a cărui avere este estimată la aproape 200 de miliarde de dolari va ajunge să îl susţină financiar pe Donald Trump. Potrivit sursei, candidatul şi oficialii Partidului Republican încearcă chiar să-l convingă să ia cuvântul la convenţia inaugurală din vară, ceea ce i-ar confirma sprijinul.

Pe lângă imigraţie, Elon Musk împărtăşeşte cu „alt right”, dreapta radicală, o aversiune faţă de măsurile de promovare a diversităţii în afaceri şi faţă de mişcarea „woke” în general.

El împărtăşeşte această poziţie cu alţi antreprenori din Silicon Valley, care văd în lupta împotriva inegalităţilor de orice fel un obstacol în calea progresului, care nu poate duce decât la o societate regresivă. Cel mai influent dintre aceştia este Marc Andreessen, cofondator al portalului de internet Netscape şi investitor legendar în lumea tehnologiei.

Într-un lung manifest publicat în luna octombrie, acesta s-a pronunţat împotriva a ceea ce el a descris ca fiind o filosofie „anti-merit” şi a denunţat, de asemenea, politicile sociale şi de mediu (ESG) ale companiilor.

Aceeaşi temă de fond revine cu regularitate în podcastul „All-In”, găzduit de patru antreprenori şi investitori de top din Silicon Valley. Printre aceştia se numără David Sacks, membru al grupului informal PayPal Maia, un grup de foşti investitori ai companiei de plăţi, din care face parte şi Elon Musk.

Pentru Carolina Milanesi, analist la Creative Strategies, această franjă a industriei tehnologice întruchipează teama că un anumit model social este pus acum sub semnul întrebării. „Diversitatea, egalitatea, incluziunea şi dezvoltarea durabilă sunt ameninţări la adresa statu quo-ului”, susţine ea.