Bulgaria se numără printre țările europene care își doresc să treacă la moneda unică europeană, însă inflația și instabilitatea politică au un impact negativ asupra aderării, arată o analiză realizată de agenția de rating Scope Ratings.
Agenția externă de rating de credit Scope Ratings, recunoscută atât de Uniunea Europeană, cât și de Banca Centrală Europeană, a atribuit pentru prima dată Bulgariei un rating BBB+ în anul 2021. Cea mai nouă analiză arată însă că, deși creșterea economică solidă și finanțele publice au o perspectivă pozitivă, provocările din sectorul politic și cel economic pun piedică acestei aderări. De asemenea, și datele demografice reprezintă un factor negativ pentru bulgari, notează Novinite.
Agenția preconizează că țara va reuși să adere la zona euro și să adopte moneda până la finalul anului 2026. Asta reprezintă o întârziere destul de mare, ținta inițială fiind luna ianuarie a anului 2024, revizuită apoi cu termenul de ianuarie 2025. Inflația persistentă a fost cea care a dus la amânări de la un an la altul.
În luna iunie, inflația medie anuală din Bulgaria a atins 4,7%, depășind astfel nivelul maxim admisibil cu 1,6%. Raportul de convergență realizat de Comisia Europeană în prima lună de vară a confirmat faptul că țara nu îndeplinește criteriile de intrare în zona euro cu o marjă de 1 punct procentual.
Aderarea la zona euro ar putea duce la rezolvarea problemelor din mai multe sectoare, printre care se numără: atenuarea riscului valutar, creșterea flexibilității politicii moentare, îmbunătățirea accesului la piețele financiare, dar și accesul băncilor la facilitățile de credit ale BCE și la mecanismul european de stabilitate.
Analiza realizată de cei de la Scope Rating mai arată că numeroasele schimbări de guvern și perioadele prelungite de interimat au afectat negativ convergența cu standardele pe care le impune zona euro, inclusiv reformele absolut necesare în mediul de afaceri, statul de drept și măsurile anticorupție.
Bulgaria este nevoită astfel să își îmbunătățească productivitatea pentru a-și accelera convergența cu nivelurile de venit in Europa. Mai mult, îmbătrânirea populației este un alt factor care a dus la creșterea transferurilor guvernamentale pentru a acoperi deficitele sistemului de pensii, care s-au mărit cu 2,3% din PIB între anii 2019 și 2023. Asta a dus la deficite bugetare mai mari, cu creșteri suplimentare anticipate.
Citește și: Alertă MAE pentru românii care merg în Bulgaria. Mașinile vor fi dezinfectate la graniță. Cât este taxa