ONU anunţă că încălzirea globală va înregistra un nou prag îngrijorători în acest an. „Există o mare probabilitate ca anul 2024 să doboare recordul din 2023”, a declarat Omar Baddour, şeful de monitorizare a climei din cadrul Organizaţiei Meteorologice Mondiale, citat de AFP.
Valurile de căldură, inundaţiile, seceta, incendiile şi cicloanele tropicale s-au intensificat şi au provocat deja probleme, tulburând viaţa de zi cu zi a milioane de oameni şi provocând pierderi economice de multe miliarde de dolari.
Potrivit raportului OMM, anul trecut a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, cu 1,45 grade peste nivelul din perioada preindustrială.
A fost cea mai caldă perioadă de zece ani înregistrată vreodată.
Anii calzi record, inclusiv 2016, cal mai călduros de până acum, au loc, de regulă, imediat după un eveniment puternic El Niño. Cercetătorii consideră că acum sunt șanse de 84% ca acest fenomen să atingă o intensitate puternică până la sfârșitul anului.
De asemenea, există un risc de aproximativ 25% ca acest eveniment să fie deosebit de puternic și să intre în categoria unui „Super El Niño”. În acest caz, sunt șanse mari ca anul 2024 să devină cel mai cald din istorie la nivel mondial.
Pe lângă încălzire, fenomenul El Niño va afecta vremea la nivel mondial. În general, acesta aduce precipitații abundente în America de Sud și pe coasta de vest a Statelor Unite, secetă în Australia și slăbirea musonului din India.
Ce este „indicele de împrimăvărare”
Efectele sunt și mai puternice în cazul unui „Super El Niño”. Evenimentul din anii 1997-1998, de exemplu, a produs pagube totale de peste 5 trilioane de dolari și a provocat aproximativ 23.000 de morți din cauza furtunilor și inundațiilor.
Impactul acestui fenomen asupra climei Europei este mai controversat, iar studiile pe această temă sunt limitate. Totuși, unii cercetători susțin că fenomenul favorizează o presiune atmosferică mai ridicată în nordul Europei pe durata iernii și temperaturi mai scăzute în acea regiune.
În cazul României, nu există studii privind efectele acestui fenomen, Totuși, putem remarca faptul că mai multe ierni bogate în zăpadă, ca 1953 – 1954, s-au produs în ani cu El Niño slab sau moderat, în timp ce majoritatea anilor cu evenimente puternice au avut ierni blânde, cu zăpadă puțină.
Anul 2024 ar putea să detroneze 2023 din punct de vedere al temperaturii medii globale, declară la emisiunea Planeta Verde de la RFI climatologul Roxana Bojariu. Anul 2023 a fost declarat cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteo la nivel global.
Roxana Bojariu spune că oamenii de știință au fost surprinși de datele climatice din anul 2023: ”Predicția colegilor noștri de la serviciul britanic, la sfârșitul anului 2022, sugera într-adevăr un an cu o anomalie pozitivă la nivel global pentru 2023, dar nu cu această valoare, care a uimit chiar și specialiștii.
Noi în comunitatea climatologică am fost uimiți de aceste recorduri și de care a fost amplitudinea lor cu care au depășit vechile recorduri. Deci chiar o surpriză, creșterea temperaturii medii globale în 2023 a fost mai mare decât a fost estimată chiar de climatologi”.
Cum va arăta anul climatic 2024? Roxana Bojariu precizează că ”sunt multe indicații care sugerează că 2024 ar putea chiar să detroneze 2023 din punct de vedere al temperaturii medii globale.
Ca şi specialiştii ONU, ea spune că există probabilitatea semnificativă ca în 2024, la sfârșitul anului, să avem o creștere a temperaturii medii globale care să ajungă la nivelul sau să depășească ușor nivelul de 1,5 grade Celsius, acea valoare să-i zicem psihologică, pentru că o depășire într-un an a acestei valori, a creșterii temperaturii medii globale nu înseamnă automat un regres sau nu înseamnă neapărat că ținta acordului de la Paris nu este atinsă, ar trebui să avem mulți ani în șir care să depășească această valoare, dar totuși, e un semnal îngrijorător că încălzirea globală se amplifică”.