Orezul înregistrează cel mai ridicat preț în ultimii 12 ani. ”Preţurile globale ale orezului sunt deosebit de îngrijorătoare. Ceea ce pare să fie clar este că volatilitatea preţurilor alimentelor va continua în lunile următoare.
În afară de India, inflaţia alimentară a fost relativ modestă în Asia până acum în acest an. Dar o confluenţă de factori stârneşte temeri că lipsa de provizii de orez ar putea marca o revenire la o creştere amplă a preţurilor altor mărfuri alimentare în Asia.
Printre acestea se află climatul extrem din cauza încălzirii globale, împreună cu debutul El Niño pentru prima dată în şapte ani, retragerea Rusiei din iniţiativa pentru cereale de la Marea Neagră şi politici alimentare protecţioniste sub formă de restricţii comerciale.
El Niño este un fenomen meteorologic declanşat de încălzirea temperaturii apei în Oceanul Pacific ecuatorial de est şi central, care aduce condiţii meteorologice sălbatice, care au făcut ravagii la nivel global.
În apogeul crizei preţurilor alimentelor din 2010-2012, Banca Asiatică pentru Dezvoltare a estimat că o creştere cu 30% a preţurilor internaţionale la alimente în 2011 s-a tradus într-o creştere de 10% a preţurilor alimentelor pentru Asia în curs de dezvoltare şi a redus cu 0,6 puncte procentuale creşterea produsului intern brut pentru unele ţări importatoare de alimente din regiune”, a declarat Qingfeng Zhang, director senior de la Banca Asiatică de Dezvoltare, pentru CNBC.
Subliniind modul în care preţurile mai mari ale alimentelor erodează puterea de cumpărare, ADB a sugerat la acel moment că o creştere de 10% a preţurilor alimentelor interne în Asia în curs de dezvoltare ar împinge 64,4 milioane de oameni în sărăcie, pe baza pragului de sărăcie de 1,25 dolari pe zi. Ar fi însemnat creşterea ratei sărăciei de la 27% la 29% în acea perioadă.
”Preţurile au crescut cu siguranţă, iar acest lucru contribuie la alarmare şi, de asemenea, poveştile anecdotice despre oameni care sunt în panică. Dar, dacă te uiţi la cifrele generale ale ofertei şi cererii, ţările asiatice sunt într-o poziţie foarte bună să învingă acest şoc de preţ şi de ofertă pe piaţa orezului.”, a declarat Erica Tay, economist la Maybank, care acoperă Thailanda şi China. Ea a subliniat faptul că câteva ţări din regiune, precum Thailanda, Vietnam, Myanmar şi Cambodgia, sunt exportatori neţi.
China, cea mai mare piaţă de orez din lume, importă doar 1% din necesarul său de orez din Vietnam şi Myanmar, aşa că este ”foarte puţin afectată” de orice lipsă de aprovizionare din India, a adăugat Tay.
Mai mult, această creştere a preţului orezului are loc pe fondul preţurilor mai mici la alimente. Preţurile alimentelor în general, conform indicelui FAO al preţurilor alimentelor al Naţiunilor Unite, au scăzut cu aproximativ 23% faţă de vârful din martie trecut, potrivit lui Tay.
Livrările de orez din China au fost ameninţate după ce nivelurile de alertă de inundaţii au fost ridicate pentru trei provincii, care reprezintă de obicei aproape un sfert din producţia de orez a ţării.
”Aceasta este una dintre moştenirile Covid. Naţiunile îşi dau seama că, fie că este vorba de şocuri comerciale sau de şocuri de aprovizionare în agricultură, trebuie să fie pregătite să învingă aceste perturbări. De fapt, au învăţat din ultimii trei ani să strângă rezerve formidabile”, a spus Tay.
China şi-a dublat, de asemenea, securitatea alimentară. Preşedintele Xi Jinping consideră că importarea alimentelor este o sursă de risc pentru securitatea naţională.
”Dar cred că mai departe, suntem în căutarea modelelor meteorologice El Niño. Şi atunci când se va întâmpla asta, aşa cum sa prezis în a doua jumătate a acestui an, ar putea exista unele întreruperi mai răspândite ale aprovizionării agricole. Acest lucru ar putea duce la un risc mai mare pentru inflaţia preţurilor de consum”, a spus Tay.