Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, crede că locul României este în Spațiul Schengen. Declarațiile oficialului UE au fost făcute marți, la București, în cadrul unui interviu pentru Agerpres.
Ea a precizat că vrea să privească 2023 un an în care cetățenii români obţin în final ceea ce merită, după 11 ani în care au primit promisiuni. De asemenea, ea a mai subliniat faptul că „lipsa deciziei politice sau insistenţa uneia sau două ţări pentru ca acest lucru să nu se întâmple poate doar să trimită cel mai rău mesaj”.
„Sunt absolut de acord cu sentimentul de absolută frustrare şi dezamăgire, nu doar pentru cetăţenii români, dar şi pentru oricine care spune de ani întregi, printre care Parlamentul European, că România şi Bulgaria sunt eligibile, tehnic, juridic, pentru a se alătura spaţiului Schengen.
Lipsa deciziei politice sau insistenţa a una sau două ţări pentru ca acest lucru să nu se întâmple poate doar să trimită cel mai rău mesaj. În loc de ‘solidaritatea a murit’ aş spune mai degrabă ‘solidaritatea a fost amânată’, pentru că vreau să privesc 2023 ca pe anul în care cetăţenii români obţin în final, după 11 ani în care au primit promisiuni, ceea ce merită, nu pentru că acest lucru trebuie să li se dea drept cadou, ci pentru că îl merită.
Sunt egali, au făcut tot ceea ce trebuia să facă, aţi făcut tot ce trebuia, acum nu ar trebui să existe nimic care să blocheze decizia”, a declarat Roberta Metsola, pentru sursa citată.
Metsola a dat asigurări că reforma spaţiului Schengen, care va începe în primăvara anului viitor, nu va afecta aderarea României la zona de liberă circulaţie, pentru că acest proces vizează securizarea frontierelor externe, iar „România de facto a făcut deja totul, în special cu privire la ceea ce se întâmplă cu Ucraina, (…) cu Republica Moldova”.
De asemenea, Metsola a mai susținut că Republica Moldova este „o ţară care se uită la Europa ca la casa ei” şi a apreciat că aceasta are conducerea potrivită pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă, dar trebuie sprijinită „nu doar politic, ci şi financiar”.