Potrivit estimărilor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în trimestrul III al anului 2024, România va înainta către Comisia Europeană cererea de plată numărul 4 din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această acțiune reprezintă un pas crucial în implementarea strategiei de redresare economică și consolidare a rezilienței țării. Prin transmiterea acestei cereri, autoritățile române încearcă să arate Comisiei Europene că în România au loc reformele asumate în pandemie, transmite Economedia.
Pornind de la aceste estimări, dar și experiența cererilor anterioare, rămâne neclar dacă România va avea posibilitatea să trimită cererea de plată numărul 5 în acest an. Decizia finală depinde de progresul în implementarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și de respectarea termenelor stabilite. Totuși, autoritățile ar putea să ia în considerare eventuale ajustări pentru a optimiza utilizarea fondurilor europene și pentru a maximiza impactul investițiilor în economia și societatea românească.
Valoarea totală netă a cererii de plată numărul 4 este estimată la 2,77 miliarde de euro, din care 1,59 miliarde de euro reprezintă granturi și 1,17 miliarde de euro împrumuturi. Această cerere este condiționată de îndeplinirea a 49 de jaloane sau ținte asociate trimestrelor I și II din 2023.
Potrivit regulilor stabilite de autoritățile europene, statele membre au posibilitatea să transmită câte două cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe an. Cu toate acestea, în anul precedent, România a trimis doar cererea de plată numărul 3, evaluată la 2,7 miliarde de euro, iar aceasta se află încă în proces de analiză la Comisia Europeană.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a anunțat la finalul anului 2023 că a transmis către Comisia Europeană cererea de plată numărul 3 din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR). Această cerere, evaluată la aproximativ 2,7 miliarde de euro, acoperă un total de 74 de ținte.
Cererea de plată a treia are o valoare totală apropiată de 2,67 miliarde de euro, din care aproximativ 1,85 miliarde sunt granturi, iar 811 milioane de euro sunt împrumuturi.
Documentul trimis către Comisia Europeană pentru aprobare cuprinde un număr total de 74 de ținte asociate trimestrelor III și IV din 2022. Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, reformele solicitate au fost îndeplinite în conformitate cu cerințele stabilite.
Te-ar putea interesa și: Se înființează noi posturi la Guvern prin PNRR. Ce români vor putea beneficia de serviciile de la stat