România a fost implicată în scandalul Bâstroe de către Ucraina, după discuția care a avut loc luni, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Ministerului Transporturilor, a notat Antena 3
În urma discuției, s-a hotărât ca România să trimită către Ucraina o scrisoare în care scrie detaliat tehnicile referitoare la măsurători, programate pentru 15 martie.
Oficialii europeni urmează să meargă marți în Delta Dunării, alături de oficiali români și ucraineni, pentru a face verificări amănunțite porturilor. Potrivit ultimelor informații, ei vor merge mai întâi la Isaccea, de unde vor trece în Ucraina, la Ismail, a spus sursa citată.
Surse guvernamentale citate de Antena 3 CNN spun că lucrările de dragare pe Bâstroe nu se vor opri niciodată, pentru că acestea trebuie efectuate, teoretic, pentru întreținerea canalului Bâstroe.
Reprezentanții Institutului Național de Hidrologie au dezvăluit că măsurătorile arată că nu au fost înregistrate modificări majore între debitele înregistrate în anul 2017, comparativ cu 2023.
„Acele date incluse într-un document al Apelor Romane mi se par extrem de interpretabile. Nu ar trebui sa se vorbească de debite, ci de adâncimi. Și să compari anul 2023 cu anul 2017…De cu anul 2017 și nu cu altul? Poate pentru că datele sunt similare? Datele sunt foarte interpretabile. Acest canal este perfect funcțional începând cu data de 17 februarie 2023, când a fost emis, de către Ministerul Infrastructurii din Ucraina avizul pentru navigatori. Se menționează foarte clar în documentul ucrainean că navele cu pescaj până la 6,5 m pot intra„, a spus Virgil Munteanu.
Alte articole: Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, intervine în scandalul „Bâstroe”: „Am transmis punctul nostru de vedere”
Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Ionel Scrioşteanu a anunţat, marţi, după întâlnirea care a vizat Canalul Bâstroe, că partea ucraineană s-a angajat să oprească orice fel de dragaj până la clarificarea situaţiei, iar măsurătorile programate să înceapă în 15 martie se vor derula potrivit calendarului convenit. Ulterior, Ministerul Transporturilor a transmis că reprezentanţii Comisiei Europene, prezenţi la întâlnire, apreciază că prioritatea zero pentru facilitarea tranzitului de mărfuri dinspre Ucraina este creşterea capacităţii canalului Sulina.
Sursa citată a precizat că, la finalul întâlnirii, partea ucraineană şi-a asumat să înceteze orice tip de dragaj (operaţional, de investiţii, etc).
”Totodată, programul măsurătorilor ce vor fi efectuate de către AFDJ Galaţi pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe va fi un subiect abordat în cadrul următoarelor întâlniri cu partea ucraineană. Participanţii au convenit că programul trebuie să se deruleze aşa cum s-a stabilit, începând cu data de 15 martie”, a mai precizat sursa citată.
Potrivit ministerului, partea ucraineană a precizat că, în perioada următoare, vor fi întreprinse demersurile necesare pentru a obţine acceptul Forţelor Navale ucrainene pentru ca reprezentanţii părţii române să intre şi să măsoare pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe.
”Reprezentanţii Comisiei Europene au fost de acord cu solicitările României şi au subliniat că prioritatea zero pentru facilitarea tranzitului de mărfuri dinspre Ucraina este creşterea capacităţii canalului Sulina. Acest aspect a fost subliniat de reprezentanţii DG MOVE şi confirmat de omologii ucraineni”, a mai transmis Ministerul Transporturilor.
Potrivit sursei citate, măsurile pentru creşterea capacităţii canalului Sulina vizează;
– sporirea numărului de piloţi;
– modernizarea sistemului de balizaj pentru a se putea naviga în condiţii de siguranţă pe timp de zi şi de noapte;
– achiziţionare de nave tehnice şi de software modern de management al traficului.
”Reprezentanţii Comisiei Europene au menţionat că peste 50% din traficul de mărfuri sprijinit prin Planul „Solidarity Lanes” se desfăşoară pe Dunăre. În acest context au subliniat importanţa creşterii capacităţii canalului Sulina, acesta fiind prioritar pentru obiectivele vizate prin «Solidarity Lanes»”, a mai transmis ministerul.