Salariul minim creşte cu 15%, la 709 euro. majorare de doar 10% pentru angajaţii cu studii superioare

Salariul minim pe economie devine obligatoriu în Uniunea Europeană începând cu 2024. Deja, salariul minim va fi majorat şi la vecinii din Ungaria, loviţi greu de inflaţie în acest an. Marton Nagy a făcut apel la eforturi suplimentare pentru prezervarea valorii reale a salariilor în 2024 şi a cerut tuturor firmelor să implementeze noi majorări salariale, în linie cu poziţia lor financiară şi de pe piaţă.

Guvernul va iniţia discuţii menite să reformeze sistemul de salarizare, pentru a se asigura protecţia valorii reale a salariilor pe termen lung, a declarat oficialul ungar.

Acesta a mulţumit participanţilor la discuţii pentru cooperarea lor, dar a criticat Federaţia sindicală MSZSZ „pentru că a neglijat interesele angajaţilor şi a încercat să amâne negocierile”, apoi au refuzat să semneze acordul.

Guvernul va continua să lucreze „pentru a contrabalansa impactul războiului şi al sancţiunilor, în vederea protejării familiilor, sprijinind creşterea economiei şi sporind competitivitatea mediului ungar de afaceri, a adăugat ministrul Dezvoltării Economice. Acesta susţine că obiectivul în 2024 este o creştere de 4% – 5% a valorii reale a salariilor.

Ce credite pot lua românii care au salariul minim pe economie. Băncile care oferă astfel de credite au condiţii diferite

Conform Eurostat, 13 state membre din estul şi sudul UE aveau la începutul acestui an salarii minime sub 1.000 de euro pe lună: Bulgaria (332 euro), Letonia (500 euro), România (515 euro), Ungaria (542 euro), Croaţia (624 euro), Slovacia (646 euro), Cehia (652 euro), Estonia (654 euro), Polonia (655 euro), Lituania (730 euro), Grecia (774 euro), Malta (792 euro) şi Portugalia (823 euro).

Într-un raport publicat luna aceasta, Fondul Monetar Internaţional avertizează că majorările semnificative ale salariilor minime planificate anul viitor în Europa Centrală sporesc riscul unei inflaţii mult mai persistente sau a pierderii de locuri de muncă, pe fondul creşterii relativ slabe a productivităţii în regiune.

În condiţiile în care inflaţia se atenuează, de la nivelurile de peste 10%, economiile regiunii sunt la un punct de cotitură, diminuarea creşterii preţurilor impulsionând revenirea salariilor în teritoriu pozitiv, ceea ce, speră guvernele, va ajuta consumul şi o redresare economică mai amplă, anul viitor.

Totuşi, aşteptatul boom al economiilor regiunii, care s-au contractat sau au încetinit semnificativ, din cauza inflaţiei ridicate, ar putea de asemenea reprezenta riscuri dacă firmele trec asupra consumatorilor costurile cu salariile ridicate, prin noi majorări de preţuri.

Deşi din 2019 salariul minim a crescut în mare măsură în linie cu inflaţia, este nevoie în continuare de prudenţă, a declarat pentru Reuters Geoff Gottlieb, reprezentantul regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est.

„În unele ţări din CEE, sunt planificate anul viitor majorări semnificative ale salariilor minime. Este posibil ca firmele să absoarbă aceste creşteri prin profituri mai scăzute, dar există de asemenea riscul ca aceste majorări să aibă ca rezultat o inflaţie mult mai persistentă sau reducerea forţei de muncă, în special ţinând cont de creşterea relativ slabă a productivităţii în regiune”, susţine oficialul FMI.

Vestea zilei pentru români. Toți cei care au salariul minim brut întâmpină schimbări în octombrie 2023

Pentru echilibrul corect, Gottlieb a explicat că politica fiscală şi alte forme de protecţie socială, mai degrabă decât doar salariul minim, ar trebui să fie principalele instrumente pentru sprijinirea angajaţilor cu venituri mai scăzute.

El a adăugat că majorarea salariilor nominale în Europa Centrală, unde există o înăsprire a pieţei forţei de muncă, rămâne „extrem de solidă” şi trebuie să încetinească suplimentar pentru ca inflaţia să revină la ţintele băncilor centrale.

„Aceasta necesită ca cererea să evolueze într-un mod în care firmele să aibă mai puţine şanse să treacă asupra consumatorilor majorările de preţuri. Din acest motiv, este important ca politicile macroeconomice să nu slăbească prematur sau prea rapid”, susţine oficialul FMI.

România este obligată să implementeze Venitul Minim European Adecvat până în 2024. Parlamentul European a adoptat toamna trecută o directivă privind salariul minim în Uniunea Europeană.

Directiva obligă cele 21 de state membre ale blocului comunitar care au salarii minime statutare să garanteze că banii câștigați vor permite oamenilor să ducă o viață decentă, iar din momentul intrării în vigoare a acesteia (octombrie 2022), statele membre au la dispoziție doi ani pentru a transpune prevederile acesteia în legislația locală.

Potrivit unui raport Eurostat, România se poziționează printre ultimele țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește salariul minim, pe locul 20 din 22, cu un salariu de puțin peste 600 de euro, doar înaintea Ungariei și Bulgariei. Există șase țări cu un salariu minim peste 1.500 de euro. Acestea sunt Luxemburg, Belgia (1.842 EUR), Irlanda (1.775 EUR), Țările de Jos (1.756 EUR), Germania (1.744 EUR) și Franța (1.646 EUR).

Peste jumătate din țările UE au salariul minim brut lunar de sub 1.000 de euro

În 13 din 21 de țări UE, salariul minim brut lunar este sub 1.000 de euro. În 10 dintre acestea, este mai puțin de 750 EUR.

Stefano Scarpetta, director pentru Ocuparea Forței de Muncă, Muncă și Afaceri Sociale la OCDE, a cerut revizuirea periodică a salariului minim.

„Salariile minime reale au scăzut în marea majoritate a țărilor OCDE, pe măsură ce criza costului vieții continuă. În special în perioadele de inflație ridicată, salariile minime trebuie revizuite în mod regulat pentru a se asigura că își mențin utilitatea”, a declarat el.

Un raport OCDE intitulat „Salariile minime în perioadele de creștere a inflației” a subliniat că criza costului vieții, care afectează în special lucrătorii din partea de jos a distribuției salariilor, face ca salariile minime statutare cu atât mai importante pentru a proteja nivelul de trai al populației. muncitori prost plătiți.

„Este important ca salariile minime legale să se ajusteze în mod regulat”, subliniază raportul.