China a făcut în acest an economii de aproape 10 miliarde de dolari, prin achiziţii record de petrol din ţările care fac obiectul sancţiunilor occidentale, conform calculelor Reuters bazate pe date de la traderi şi despre nave.
O consecinţă neintenţionată a sancţiunilor impuse de Statele Unite şi de alţii asupra Rusiei, Iranului şi Venezuelei a fost reducerea costurilor importurilor de petrol pentru rafinăriile din China, care critică adesea astfel de sancţiuni ”unilaterale”.
Analiza Reuters a economiilor Chinei la achiziţiile de petrol din cele ţări sancţionate de SUA și de occidentali compară ceea ce ar fi plătit importatorii chinezi prin achiziţionarea de grade similare de la producători nesancţionaţi.
Importurile la preţuri mai mici au fost un avantaj prin creşterea producţiei şi a marjelor pentru cel de-al doilea mare consumator şi rafinător de petrol din lume, în special pentru micii operatori independenţi, şi facilitând exporturile profitabile de motorină şi benzină de către rafinăriile de stat.
Achiziţiile Chinei reprezintă, de asemenea, o linie de salvare a veniturilor pentru Moscova, Teheran şi Caracas, ale căror economii sunt altfel reduse de sancţiunile occidentale şi de o scădere a investiţiilor.
Citește și: Prețul petrolului bate recordul! A urcat joi la cele mai ridicate niveluri din acest an
China a cumpărat un record de 2,765 milioane de barili pe zi (bpd) de ţiţei pe mare din Iran, Rusia şi Venezuela, în primele nouă luni ale anului 2023. Cele trei ţări au reprezentat un sfert din importurile Chinei între ianuarie şi septembrie, în creştere de la aproximativ 21% în 2022 şi dublul cotei de 12% în 2020, a constatat analiza Reuters.
Din ianuarie până în septembrie, Rusia a furnizat 1,3 milioane bpd de ţiţei pe mare, pe baza mediei datelor furnizate de Vortexa şi Kpler.
China a importat, de asemenea, aproximativ 800.000 bpd de ţiţei ESPO prin conducte, potrivit surselor comerciale chineze.
Importurile maritime sunt expediate sunt în principal petrol ESPO din portul rusesc Kozmino, din Pacific, precum şi Urals, din Marea Baltică.
China a economisit anul acesta 4,34 miliarde de dolari importând petrol rusesc, pe baza comparaţiei Reuters a diferenţelor lunare de preţ între ţiţeiul ESPO şi Tupi din Brazilia şi Urals faţă de Oman, folosind informaţiile despre preţuri furnizate de comercianţi, scrie news.ro.
Pentru importurile de petrol venezuelean, în principal Merey, China a economisit în medie 10 dolari pe baril faţă de ţiţeiul columbian comparabil Castilla, au arătat calculele bazate pe datele comercianţilor.
Ţara a economisit aproximativ 15 dolari pe baril cumpărând ţiţei iranian, faţă de petrolul Oman.
China a economisit aproximativ 4,2 miliarde de dolari importând un record de 1 milion bpd în aceeaşi perioadă din Iran, cu 60% peste vârfurile anterioare sancţiunilor, înregistrate de vama chineză în 2017, la 623.000 bpd, în timp ce Teheranul a ridicat producţia la niveluri aproape maxime şi a oferit reduceri de până la 17 dolari pe baril faţă de Brent.
Prin comparaţie, petrolul Oman a fost în medie cu 2 dolari peste preţul petrolului Brent în primele nouă luni ale acestui an.
Cu intrările de petrol venezuelean din ianuarie-septembrie în jur de 430.000 bpd, conform mediei datelor Vortexa şi Kpler, economiile Chinei din cumpărarea petrolului venezuelean au fost de 1,17 miliarde de dolari.