Comisia Europeană verifică în prezent dacă fostul său comisar pentru afaceri interne din perioada 2014-2019, grecul Dimitris Avramopoulos, a îndeplinit condiţiile în care a fost autorizat în anul 2021 să lucreze pentru ONG-ul ”Fight Impunity” aflat în epicentrul scandalului de corupţie care afectează Parlamentul European şi este legat de statele Qatar şi Maroc, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.
„Efectuăm controale interne şi, desigur, dacă este necesar îl vom contacta pe fostul comisar pentru mai multe detalii”, a declarat luni la o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Eric Mamer.
Fostul comisar ”este membru de onoare al organizaţiei (…) şi a primit o autorizaţie cu restricţii din partea Comisiei pe 3 februarie 2021, în urma unei recomandări a comitetului etic independent” al executivului comunitar, a adăugat purtătorul de cuvânt.
El a subliniat că Bruxellesul nu are deocamdată suspiciuni că Avramopoulos nu şi-ar fi respectat angajamentele, adăugând însă că executivul comunitar nu a fost informat despre sumele încasate de fostul său comisar.
Acesta din urmă susţine că – după ce şi-a încheiat activitatea în Comisia Europeană – a încasat anual din colaborarea cu acel ONG circa 60.000 de dolari.
Fondatorul şi preşedintele ONG-ului ”Lupta contra impunităţii” (Fight Impunity) este fostul eurodeputat socialist italian Pier Antonio Panzeri, unul dintre inculpaţii în scandalul de corupţie legat de presupuse sume de bani oferite de Qatar şi Maroc unor oficiali europeni pentru a influenţa decizii ale instituţiilor UE.
La fel ca vicepreşedinta demisă a PE, Eva Kaili, Panzeri se află în arest preventiv. În cadrul investigaţiei în care sunt inculpaţi mai mulţi eurodeputaţi, asistenţi parlamentari, sindicalişti şi lobbişti, poliţia belgiană a găsit 700.000 de euro la domiciliul lui Panzeri la Bruxelles.
Potrivit unor informaţii din presă pe care Comisia Europeană a refuzat să le comenteze, Avramopoulos este în prezent un candidat pentru postul de trimis special al UE pentru ţările din Golf. Dar acest politician conservator grec nu este singurul nume important ce are legături cu ONG-ul menţionat şi care nu se regăseşte în Registrul de Transparenţă al Comisiei Europene.
Printre alţi membri onorifici ai ”Fight Impunity”, susceptibili să primească o remuneraţie, se numără fosta comisară italiană pentru pescuit între anii 1995 şi 1999, Emma Bonino, care apoi a fost de două ori ministru de externe al Italiei, dar şi fosta şefă a diplomaţiei europene din perioada 2014-2019, Federica Mogherini.
Social-democrată italiană în prezent rector al Colegiului Europei, Mogherini nu avea însă nevoie de o autorizaţie din partea Comisiei Europene pentru colaborarea sa cu respectivul ONG, întrucât atunci când aceasta a început trecuseră deja doi ani de când nu mai era membră a Comisiei Europene, a justificat purtătorul de cuvânt comunitar citat mai sus.
Preşedintele Klaus Iohannis a calificat luni drept „o chestiune complicată” scandalul de corupţie din Parlamentul European, adăugând că procurorii trebuie lăsaţi să ancheteze acest caz.
„O chestiune complicată, neaşteptată este scandalul care a izbucnit acum câteva zile în Parlamentul European legat de acuzaţii de corupţie şi vreau să spun public, am spus-o şi doamnei preşedinte, că o susţin, o susţinem 100%. Felul direct, corect, deschis şi ferm în care a abordat aceste chestiuni reprezintă cu siguranţă calea corectă, fiindcă Parlamentul European, în ansamblu, îşi face treaba foarte bine.
Uniunea Europeană, în ansamblu, rezolvă problemele, dar, atunci când sunt găsite situaţii că anumite persoane nu fac ceea ce aşteaptă electoratul de la ele, e clar că trebuie să fie anchetate aşa cum scrie la carte, fără prea multe menajamente politice. Procurorii trebuie lăsaţi să îşi facă treaba”, a afirmat şeful statului, după întâlnirea cu preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, aflată în vizită la Bucureşti.
Întrebat ce informaţii are în contextul în care există preocupări în societate că ar fi şi oficiali români implicaţi în acest caz de corupţie, Iohannis a precizat că nu are alte date decât cele furnizate de Parlamentul European. Şeful statului şi Roberta Metsola au discutat despre tema Schengen, dar şi „chestiuni mai generale, mai complicate legate de Uniunea Europeană”.
„Am concluzionat, cum cred că s-a şi aşteptat, că este extrem de importantă unitatea noastră în Uniunea Europeană. Unitatea este arma cea mai puternică pe care o avem, indiferent dacă vorbim de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, unde unitatea este vitală, sau în alte crize, unde fără unitate nu vom reuşi să facem faţă, de exemplu criza energetică. În acest context, evident că a venit vorba şi despre sancţiunile pe care le-am hotărât împotriva Rusiei.
Chiar în ultima seară a Consiliului de săptămâna trecută a fost aprobat al nouălea pachet de sancţiuni şi aici s-a văzut încă o dată că unitatea este vitală. Iar de unitate şi solidaritate este nevoie şi în relaţia cu Ucraina, dar şi în interiorul Uniunii”, a evidenţiat Klaus Iohannis.