Terenul dedicat plantațiilor de orez va atinge cel mai mic nivel din ultimele două decenii în Italia, anunță stiripesurse.ro. Potrivit primelor informații, producția italiană va scădea în acest an, având în vedere că fermierii se confruntă cu seceta.
Italia este țara responsabilă de cultivarea a 50% din orezul produs în Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, statul este singurul cultivator din lume pentru tipurile cele mai potrivite pentru risotto, precum Carnaroli sau Arborio.
Cu toate acestea, perspectivele plantațiilor de orez pentru acest an nu sunt deloc promițătoare. Fermierii se confruntă în al doilea an consecutiv cu seceta. În acest context, producția italiană va scădea considerabil, iar terenul dedicat acestei culturi va atinge cel mai mic nivel înregistrat în ultimele două decenii.
Citește și despre următorul subiect: Compensații mai mari pentru fermierii români. Promisiunea făcută de Ursula von der Leyen lui Klaus Iohannis
94% din producția italiană este cultivată în regiunile nordice Lombardia. Roberto Magnaghi confirmă că în acest an va fi înregistrată cea mai mică suprafață însemânțată cu orez, din ultimii 23 ani, referindu-se la aproximativ 211.000 de hectare. Așadar, estimarea pentru acest an este în scădere cu 7.400 hectare față de 2022, respectiv, 16.000 în comparație cu 2021.
„Plouă rar. Ne uităm cu toții la cer”, spune directorul general al Ente Nazionale Risi, într-un interviu pentru Reuters.
Magnaghi a precizat că perspectivele din 2023 sunt mai sumbre decât cele de anul trecut, atunci când culturile au fost distruse de secetă. În 2022, producția a scăzut cu până la 17% față de anul precedent. În provincia care este renumită pentru orezul risotto, Pavia din Lombardia, micșorarea este de 16%. Directorul general al Ente Nazionale Risi s-a arătat îngrijorat, luând în considerare că reprezentanții nu au încă idee cum vor putea acoperi deficitul.
„Va fi greu să acoperim deficitul pe care îl avem cu precipitații de primăvară”, afirmă Magnaghi.
Andrea Toreti, expert în agricultură, declară că nivelul de umiditate nu și-a revenit încă după seceta din 2022. În aceeași ordine de idei, premierul Giorgia Meloni a precizat că autoritățile regionale și municipale lucrează la ora actuală la un „plan național pentru apă”, în așa fel încât să îmbunătățească infrastructurile prin noile tehnologii.