Statele membre ale Uniunii Europene cer o amânare de 10 ani pentru atingerea noilor obiective de reducere a poluării aerului stabilite de autoritățile din Uniunea Europeană. România se numără printre statele europene care se confruntă cu un număr semnificativ de proceduri de infringement din cauza neregulilor în implementarea măsurilor destinate îmbunătățirii calității aerului, transmite Politico.
Cu scopul de a-și menține angajamentul de a atinge un nivel net de poluare zero până în 2050, Uniunea Europeană introduce ținte mult mai riguroase pentru reducerea poluării aerului, care a cauzat 253.000 de decese premature în întregul bloc comunitar în 2021. Cu toate acestea, statele membre ale UE insistă că ar fi necesară o extindere a termenului limită de până la 10 ani pentru a atinge aceste obiective.
Parlamentul European susține că statele membre din Uniunea Europeană trebuie să-și intensifice eforturile pentru a reduce nivelul de poluare din aer, în loc să le încetinească. Comisia a deschis deja 59 de cazuri de încălcare a regulilor împotriva statelor membre UE care nu au atins țintele de reducere a poluării aerului, iar țările care au încălcat cel mai mult aceste restricții sunt România, Polonia, Italia și Portugalia. Olanda, Slovacia și Estonia sunt singurele trei țări care nu au fost supuse procedurilor de infringement în ceea ce privește calitatea aerului.
Dacă statele membre din Uniunea Europeană vor reuși să obțină amânarea de 10 ani în cadrul negocierilor programate pentru 20 februarie, ele vor trebui să pună în aplicare măsurile destinate îmbunătățirii calității aerului până în 2040, în loc de termenul limită de 2030 cerut în prezent. Statele membre ale UE argumentează că propunerea Parlamentului European de a impune aceleași limite ale poluării aerului ca cele stabilite de Organizația Mondială a Sănătății până în 2035 este considerată „nerealistă” și „inacceptabilă”.
Inițial, statele membre ale Uniunii Europene au solicitat ca amânarea să se aplice în special țărilor în care un procent semnificativ al populației se confruntă cu venituri reduse și unde PIB-ul pe cap de locuitor este sub media UE, însă Parlamentul European a respins această cerere.
În vederea obținerii unui compromis, președinția Consiliului Uniunii Europene, deținută de Belgia, a propus o altă abordare, conform unui document analizat de Politico. Potrivit acestei propuneri, o țară ar putea primi o derogare dacă poate demonstra că reducerea poluării aerului „poate fi realizată doar prin înlocuirea unei proporții semnificative a sistemelor de încălzire a locuințelor existente” sau atunci când „previziunile indică că valorile limită nu pot fi atinse până la termenul limită”, în ciuda adoptării măsurilor adecvate.
Te-ar putea interesa și: Industria modei, cea mai mare sursă de poluare de pe planetă. UE dorește ca modelul dăunător de consum de îmbrăcăminte de tip fast fashion să devină istorie