Anunţul a fost făcut pe platforma Truth Social, unde Donald Trump a subliniat intenţia de a transforma SUA în ”capitala cripto a lumii” şi de a revitaliza industria activelor digitale după ceea ce el a descris drept ”ani de atacuri corupte ale administraţiei Biden”, scrie CNBC.
În urma acestui anunţ, pieţele de criptomonede au reacţionat rapid, XRP înregistrând o creştere de 33%, Solana urcând cu 22%, iar Cardano explodând cu 60%. Bitcoin şi Ethereum au crescut şi ele cu 8% şi, respectiv, 11%.
Aceasta este prima dată când Donald Trump menţionează sprijinul său pentru ”o rezervă” cripto, spre deosebire de ”un stoc”.
Diferenţa este semnificativă, deoarece o rezervă presupune achiziţii regulate de criptomonede, în timp ce un stoc ar însemna doar păstrarea activelor digitale deţinute deja de guvernul american.
Ideea unei rezerve strategice de Bitcoin a fost menţionată pentru prima dată vara trecută, în cadrul conferinţei Bitcoin 2024 din Nashville, unde Trump a început să curteze sprijinul comunităţii cripto.
După realegerea sa în noiembrie, discuţiile despre o astfel de iniţiativă s-au intensificat, contribuind la creşterea preţului Bitcoin la noi maxime istorice.
Totuşi, după emiterea unui ordin executiv în ianuarie, care a cerut Grupului de Lucru Prezidenţial să evalueze ”crearea şi menţinerea unui stoc naţional de active digitale”, entuziasmul pieţei s-a temperat, în principal din cauza lipsei de detalii specifice despre criptomonedele incluse.
Pentru a clarifica direcţia acestei iniţiative, preşedintele Trump va găzdui vineri, 7 martie 2025, primul Summit Cripto la Casa Albă, unde este aşteptat să ofere mai multe informaţii despre planurile legate de Rezerva Strategică de Criptomonede.
Noul regim tarifar anunţat de preşedintele Donald Trump privind impunerea unor tarife de 25% asupra importurilor din Uniunea Europeană ar putea îngreuna accesul exportatorilor români pe piaţa americană, arată fintechul iBanFirst, furnizor de servicii de schimb valutar şi plăţi internaţionale pentru companii. Potrivit acestuia, anunţul impunerii tarifelor ar fi putut slăbi moneda unică, însă euro rămâne stabil. Mai mult, companiile americane ar putea decide să relocheze producţia în ţări mai favorabile, precum Singapore, care nu este afectată de actuala politică tarifară a SUA.
”În urma anunţului preşedintelui Donald Trump privind impunerea unor tarife de 25% asupra importurilor din Uniunea Europeană (UE), iBanFirst, unul dintre principalii furnizori de servicii de schimb valutar şi plăţi internaţionale pentru companii, activ în 10 ţări europene, explică impactul acestei măsuri asupra monedei euro, exporturilor româneşti şi asupra companiilor americane care produc în Europa. Anunţul impunerii tarifelor ar fi putut slăbi moneda unică, însă euro rămâne stabil. Moneda este susţinută de fluxurile masive de capital către acţiunile europene, tranzacţionate în prezent la un discount de 33% faţă de cele americane, precum şi de creşterea randamentelor obligaţiunilor europene, un factor care, în general, întăreşte euro”, anunţă compania.
Pentru România, aceste tarife reprezintă o provocare majoră, având în vedere că relaţiile comerciale cu SUA au crescut constant în ultimii ani. Statele Unite sunt al doilea cel mai mare partener comercial non-UE al României, după Regatul Unit.
Exporturile româneşti către SUA au crescut cu o rată anualizată de 2,94%, de la 2,64 miliarde de dolari în 2018 la 3,84 miliarde de dolari în 2023. În 2024, România a exportat bunuri în valoare de 3,91 miliarde de dolari şi a importat 1,26 miliarde de dolari, conform Biroului de Recensământ al Statelor Unite. Acest lucru a generat un excedent comercial de 2,65 miliarde de dolari pentru România. Principalele produse exportate sunt maşini şi echipamente electrice, piese şi componente aferente, motoare electrice şi generatoare, anvelope pneumatice, precum şi produse semifabricate şi finite din fier, fontă şi oţel.
”Cu toate acestea, noul regim tarifar ar putea îngreuna accesul exportatorilor români pe piaţa americană. Creşterea taxelor ameninţă competitivitatea produselor româneşti, punând presiune asupra unui sector industrial deja afectat de condiţiile economice dificile. Dacă măsurile vor fi implementate, multe companii ar putea resimţi un impact semnificativ asupra profitabilităţii şi volumului exporturilor”, mai arată copmpania.
Pe de altă parte, aceste tarife afectează şi companiile farmaceutice americane care produc în Europa, în special în Irlanda, unde îşi desfăşoară activitatea pentru a evita taxele corporative din SUA. Această strategie de optimizare fiscală a fost principalul factor care a favorizat excedentul comercial european. Statele Unite reprezintă cea mai mare piaţă de export pentru producătorii irlandezi, care livrează aproximativ 30% din produsele lor în SUA, conform Ministerului Economiei din Franţa.
În acest context, companiile americane ar putea decide să relocheze producţia în ţări mai favorabile, precum Singapore, care nu este afectată de actuala politică tarifară a SUA. O astfel de schimbare ar putea reconfigura lanţurile globale de aprovizionare, având impact asupra economiilor europene şi asupra industriei americane, spun reprezentanţii companiei.
Înfiinţat în anul 2016, fintechul iBanFirst furnizează companiilor de comerţ servicii de plăţi transfrontaliere, schimb valutar şi management al riscului, combinând capacităţile unei platforme de ultimă generaţie cu expertiza specialiştilor în domeniul forex. Are peste 350 de angajaţi în 10 ţări europene şi un volum de tranzacţii de circa 1,4 miliarde de euro lunar.
Fintechul este susţinut financiar de banca franceză de investiţii Bpifrance, de liderii europeni în investiţii de capital de risc Elaia şi Xavier Niel, precum şi de fondul de investiţii american Marlin Equity Partners. Ca instituţie de plată reglementată de Banca Naţională a Belgiei, iBanFirst are autorizaţia de a opera pe întreg teritoriul Uniunii Europene.