Pâinea pufoasă cu o crustă crocantă se adaugă listei de aproximativ 600 de tradiții din peste 130 de țări, scrie national.ro.
“Decizia recunoaște savoir-faire-ul brutarilor artizani” și „un ritual zilnic. Este important ca aceste abilități și obiceiuri sociale să continue să existe în viitor”, a declarat Audrey Azoulay, directoarea UNESCO.
„Este o recunoaștere pentru comunitatea de brutari și patiseri artizani. (…) Bagheta este făină, apă, sare, drojdie și know-how-ul meșteșugarului”, a salutat Dominique Anract, președintele Confederației Naționale a brutarilor francezi, într-un comunicat de presă, relatează Le Parisien.
Comitetul prezidat de Maroc a examinat, începând de luni, 56 de cereri de înregistrare.
Printre dosarele cele mai importante s-au numărat bagheta, precum și cântecul popular raï pentru Algeria, târgurile (Franța și Belgia), cultura „chaï/tea” (Azerbaidjan și Turcia), tehnicile tradiționale de prelucrare a ceaiului (China), rubab, lăuta din Asia Centrală (Iran/Tajikistan/Afganistan), slivovitz, rachiul de prune din Serbia, romul ușor (Cuba), etc.
Pentru a evita controversele, UNESCO onorează mai presus de toate tradițiile, practicile și know-how-ul care trebuie protejate.
De asemenea, nu va recunoaște că bagheta face parte din patrimoniul mondial imaterial, ci că „meșteșugul și cultura baghetei” fac parte din acesta.
O teorie este că brutarii din vremea lui Napoleon Bonaparte au inventat forma alungită pentru a o face mai ușor de transportat de către trupele sale.
Însă o altă teorie susține că un brutar austriac pe nume August Zang a fost cel care a inventat bagheta în 1839, când a introdus cuptorul cu aburi în Franța.
Apogeul acestui produs a fost atins abia în anii 1920, odată cu apariția unei legi franceze care interzicea brutarilor să lucreze înainte de ora 4 dimineața.