După ce şi-a creat o imagine de lider în rândul conducătorilor ultranaţionalişti europeni, care luptă pentru o influenţă cât mai mică a organismelor europene în problemele interne ale statelor, Viktor Orban a acceptat în cele din urmă reformele sistemului de justiţie din Ungaria, de teama de a nu pierde mare parte din fondurile din PNRR.
Condiţia reformelor din justiţie a fost de la început una primordială, iar regimul de la Budapesta nu se mai putea împotrivi, deoarece dacă acordul nu este semnat până la sfârşitul anului, 70% din fonduri s-ar pierde, scrie Digi 24.
Reformele convenite cu Comisia Europeană vor trebui adoptate în Ungaria până în martie 2023, în caz contrar fondurile nu vor fi virate în conturile de la Budapesta.
În ultimele luni, Ungaria a adoptat măsuri anticorupţie, o altă cerinţă a Bruxellesului pentru deblocarea fondurilor. De asemenea, reformele convenite prevăd ca numirile în posturile cheie ale sistemului judiciar să treacă prin Consiliul Naţional Judiciar. Totodată, guvernul ungar nu va mai avea posibilitatea să conteste decizii ale justiţiei la Curtea Constituţională, „aleasă politic”, iar Curtea Supremă nu va mai putea să îi împiedice pe judecătorii ungari să consulte Curtea de Justiţie a UE.
Toate aceste măsuri vor fi evaluate de Comisie în această lună, iar decizia finală va reveni Consiliului, adică statelor membre, în decembrie.