În septembrie 2024, Ungaria a făcut o achiziție semnificativă de aur, care marchează o premieră în istoria sa modernă. Vecina României a adăugat 14,5 tone de aur la rezervele sale, o mișcare strategică ce i-a permis să depășească România în clasamentul internațional al rezervelor de aur. Această schimbare subliniază o diferență de abordare între cele două țări în ceea ce privește gestiunea rezervelor internaționale și răspunsul la riscurile economice globale, potrivit bugetul.ro.
Achiziția recentă plasează Ungaria într-un grup select de țări din Europa Centrală și de Est care au crescut masiv rezervele de aur în ultimii ani. Printre acestea se numără Polonia, Turcia și Serbia, care și-au extins stocurile de metal prețios pentru a contracara riscurile economice globale și fluctuațiile valutare. Decizia reflectă o tendință generală în regiune, în care țările își ajustează strategiile financiare pentru a-și proteja economiile de incertitudinile internaționale.
Te-ar mai putea interesa și: Goana după aur modernă. Ungaria depăşete România la rezervele de aur. Top 10 ţări cu depozite uriaşe
foto: Ungaria
În prezent, România deține 103,6 tone de aur, ceea ce o plasează pe locul 39 la nivel global și pe locul 6 în Europa de Est. Dintre acestea, 59% sunt depozitate la Banca Angliei. În contrast, Ungaria, prin achiziția din septembrie, a depășit pragul deținutilor de aur ale României, avansând în clasamentul regional și marcând o schimbare semnificativă de poziție.
Deși Fondul Monetar Internațional consideră că un nivel optim de aur în rezervele internaționale ar trebui să fie în jur de 10%, România deține un procent de 12%, ceea ce se încadrează în limitele recomandate. Totuși, experții consideră că acest nivel s-ar putea dovedi insuficient pentru a proteja țara de efectele unor potențiale crize economice.
Ultima achiziție de aur a României datează din 2002, Banca Națională a României (BNR) optând pentru stabilitatea cursului de schimb leu-euro și considerând adecvată dimensiunea actuală a rezervelor. În schimb, Ungaria, alături de alte bănci centrale din regiune, a adoptat o strategie proactivă, extinzând rezervele de aur pentru a reduce expunerea la riscurile financiare globale.
În contextul incertitudinilor economice globale, aurul și-a consolidat statutul de activ de refugiu. În 2024, prețul aurului a crescut cu 25%, determinând o creștere a ponderii acestuia în rezervele internaționale ale multor state, inclusiv ale liderilor economici asiatici precum China, India și Singapore. Această tendință subliniază importanța aurului ca instrument de protecție financiară în fața crizelor economice.
Victor Dima, managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România, atrage atenția asupra faptului că ponderea actuală de 10-12% a aurului în rezervele României, în combinație cu un deficit bugetar ridicat, ar putea să nu fie suficientă pentru a acoperi creanțele și a proteja țara de riscurile financiare globale. Această observație accentuează necesitatea reevaluării strategiei naționale privind rezervele de aur.
Te-ar mai putea interesa și: Ungaria mizează pe BMW și BYD pentru a salva economia în 2024, în ciuda recesiunii din trimestrul 3!