Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) consideră că pentru Uniunea Europeană poate fi „destul de dificil” să-şi umple depozitele de gaze în 2023 şi că în mare parte asta va depinde de condiţiile meteorologice şi de cererea din China, în prezent afectată de încetinirea economiei, relatează agenţia EFE.
„Anul viitor poate fi destul de dificil în termeni de achiziţie a gazelor la un preţ satisfăcător”, a spus, luni, directorul general al ACER, Christian Zinglersen, la Comisia de Industrii a Parlamentului European.
Printre provocările cu care va trebui să se confrunte UE în ceea ce priveşte energia, în viitorul apropiat, se va afla umplerea depozitelor pentru sezonul rece 2023-2024, care va depinde în parte de cât de frig va fi iarna aceasta, după o toamnă cu temperaturi moderate, a subliniat el.
O altă variabilă va fi reprezentată de furnizările din Rusia, care trimite mai puţine gaze în Europa, dar nu a oprit total livrările, dar şi de cererea din China, care în 2022 a înregistrat „cea mai mică majorare a cererii de gaze începând din anii ’90”, din cauza „unei creşteri economice neobişnuit de mică”, derivată din „izolarea din cauza Covid”.
„În contractele futures se văd preţuri nu atât de ridicate precum cele din august, când achiziţiile acestei hidrocarburi în Europa s-au plătit de opt ori peste medie, dar da, mai mari decât în mod normal”, a adăugat preşedintele ACER.
Un element cheie, în contextul unei oferte cu dificultăţi în a creşte, va fi reducerea cererii, care deja a scăzut în UE cu 10% şi cu până la 14% în industriile mari consumatoare de gaze, la care se adaugă viitoarele achiziţii comune de gaze între statele membre, printre alte măsuri.
Zinglersen s-a arătat precaut în a se pronunţa în legătură cu viitoarea reformă a pieţei de electricitate în UE, dar a avertizat că nu va fi o temă uşoară.
„Uneori am impresia că reformele pe termen lung se pot implementa” ca şi cum ar fi reforme imediate, dar „nu şi în acest caz, care va necesita semnificativ mai mult timp”, a spus responsabilul ACER, care a menţionat „aspecte care se pot îmbunătăţi”, precum acoperirea riscurilor sau asigurările.
El a avertizat că pe termen scurt vor trebui menţinute „măsurile pentru atenuarea costurilor populaţiei şi industriei” şi a făcut apel la redistribuirea veniturilor obţinute din impozitarea profiturilor extraordinare ale companiilor energetice.
Topul ţărilor care importă cel mai mult gaz din Rusia
Exporturile de gaze naturale ale Rusiei către ţările din Europa de Vest au scăzut anul trecut cu 3,7% comparativ cu nivelul din 2013, la 117,92 miliarde de metri cubi de gaz, se arată într-un raport al producătorului rus de gaze naturale, potrivit agenţiei de presă Itar-Tass.
Germania, cel mai mare importator de gaze naturale din Rusia, a cumpărat 38,7 miliarde de metri cubi de gaz de la Gazprom în 2014, în coborâre cu 3,7% faţă de anul anterior.
De asemenea, importurile de gaz rusesc ale Italiei au scăzut cu 14,4%, la 21,6 miliarde de metri cubi, în timp ce exporturile Gazprom către Turcia au crescut cu 2,3%, la 27,3 miliarde de metri cubi. În aceste condiţii, Turcia a devenit al doilea mare importator de gaze naturale din Rusia.
Spre comparaţie, Franţa, a doua mare economie europeană, a importat 7 miliarde de metri cubi de gaz rusesc, iar Marea Britanie, 10 miliarde de metri cubi.
https://www.youtube.com/watch?v=bMxtoZXm2hs
Gazprom vrea să renunţe la livrarea gazelor naturale către Europa prin Ucraina până în 2018, prin construirea gazoductului Turkish Stream pe teritoriul Turciei, până la graniţa cu Grecia. Statele din Uniunea Europeană ar urma să construiască alte conducte de legătură cu Turkish Stream pentru a putea primi gaze naturale din Rusia.
Veniturile în dolari ale Gazprom în Europa ar putea scădea în acest an la cel mai redus nivel dn ultimul deceniu, potrivit estimărilor guvernamentale, dar, calculate în ruble, vânzările ar putea atinge un nivel record, ca efect al devalorizării rublei.
Preţul mediu al livrărilor ruseşti de gaze în afara spaţiului sovietic este estimat pentru acest an la 222 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, a declarat Alexei Vedev, secretar de stat în Ministerul rus al Economiei.
Acest preţ este cu 35% sub nivelul anului trecut şi cel mai redus după 2005, dar, calculat în ruble, preţul ar putea fi un record, de peste 13.650 de ruble, luând în considerare estimările de curs valutar ale ministerului.