Venitul de cetăţenie este încasat de peste 400.000 de familii, care vor fi afectate de modificările legii, ce ar urma să prevadă că ajutorul poate fi încasat pentru un maximum de 8 luni, iar, în plus, persoanele care refuză eventuale locuri de muncă oferite ar urma să îl piardă automat.
Ajutorul de 543 de euro lunar ar urma să fie condiţionat, tot de la 1 ianuarie 2023, de participarea la cursuri de formare sau reconversie profesională timp de şase luni.
Persoanele de peste 65 de ani au fost excluse de la obligațiile legate de Venitul de cetățenie. Nici cele cu handicap nu vor fi nevoite să meargă la cursuri.
Cei care sunt obligați să participe la aceste cursuri, dar nu o fac, își vor pierde dreptul la venitul de cetățenie. Regiunile vor trebui să comunice Anpal (Agenția Națională pentru Politici Active de Ocupare a Forței de Muncă) listele cu cei care nu respectă obligația de prezență. Ei trebuie să se implice în „proiecte utile pentru comunitate”, potrivit România TV.
Pentru a beneficia de venitul de cetăţenie nu vor fi obligați să participe la cursuri nici cei care au în grijă în familie copii cu vârsta de până la trei ani sau alți membri ai gospodăriei cu dizabilități grave.
Toți beneficiarii Venitul de cetățenie va trebui să fie angajați de către municipalitatea în care locuiesc în „proiecte utile pentru comunitate”. Anterior, regula prevedea că municipalitatea trebuia să implice „cel puțin o treime” din beneficiari. Cu toate acestea, rămâne faptul că participarea la munca de utilitate socială este „opțională”, așa cum se precizează în legea din 2019 care a creat venitul de cetățenie, „pentru persoanele care nu sunt obligate la obligațiile legate de Venitul de cetățenie”, deci aceleași persoane care nu trebuie să urmeze cursuri de formare sau de reconversie profesională.
O noutate introdusă în ultimul proiect distribuit ieri este că banii rămași în urma „eliminării din 2024” a venitului de cetățenie vor merge într-un fond special, numit Fondul de sprijin pentru sărăcie și incluziune activă. Acești bani, din care vor fi scoase cele peste 700 de milioane dedicate alocației unice și care sunt astfel estimate la aproximativ 7 miliarde de euro pe an, vor fi folosiți pentru o „reformă organică” a măsurilor de sprijin și de incluziune, se arată în textul legii.