Guvernul Meloni a început un război cu cei care primesc ajutor social: la primul refuz de angajare, li se vor tăia banii. Toleranţă zero pentru cei apţi de muncă, spun cei de la guvernare care vor astfel să reformeze sistemul de ajutoare sociale. Măsura îi vizează şi pe conaţionalii noştri care primesc de la italieni venitul de cetăţenie, în valoare de 800 de euro. Nu se ştie exact numărul celor care primesc aceşti bani, însă ceea ce ştim sigur este că în Italia sunt aproximativ 1.138.000 de români.
De-a lungul ultimilor ani, autoritățile italiene au deschis numeroase anchete în cazul unor grupări de români care obțineau venitul de cetățenie cu acte false.
Venitul de Cetățenie din Italia va fi acordat doar pentru cei care nu pot munci. Guvernul Meloni intenționează să revizuiască măsura anti-sărăcie în vigoare din aprilie 2019 prin limitarea numărului de beneficiari.
În timpul discursului său în Parlament pentru votul de încredere, Meloni a reiterat ceea ce a susținut în campania electorală, spunând că această măsură, așa cum a fost concepută, „reprezintă o înfrângere pentru cei care au fost capabili să facă partea lor pentru Italia”.
Potrivit publicației Corriere della Sera, premierul a precizat că dorește „să mențină și, acolo unde este posibil, să crească sprijinul economic necesar pentru cei care sunt într-adevăr fragili și nu sunt în măsură să muncească”, dar „pentru ceilalți”, a adăugat ea, „soluția nu poate fi venitul de cetățenie, ci munca”.
După primele 18 luni, dacă persoana nu și-a găsit un loc de muncă, este suspendată din subvenție și inserată timp de șase luni într-un program activ de specializare pentru ocuparea unui loc de muncă. De exemplu, respectivele persoane vor fi obligate să urmeze cursuri de formare adaptate profilului fiecărei persoane, dar și în funcție de cerințele companiilor. Prin acest mod, a spus premierul Giorgia Meloni, ar putea fi făcute economii substanțiale pentru că nu se vor mai folosi banii Italiei, ci se vor putea deconta din resursele Fondului Social European.
Dacă după șase luni persoana în cauză nu reușește în continuare să ocupe un loc de muncă, spune Durigon, aceasta ar putea obține din nou bani și ar putea fi reintrodusă în programul „venit de cetățenie”, dar cu o sumă diminuată. Astfel, pentru o persoană care a beneficiat de venitul de cetățenie și a urmat toate cursurile de calificare, dar nu și-a găsit un loc de muncă timp de 6 luni, venitul de cetățenie va fi diminuat cu 25% din suma inițială și va mai putea beneficia de această sumă o perioadă de încă 12 luni, timp în care va continua cursurile de recalificare și specializare.
România criticată de CEDO pentru mecanismul de restituire al bunurilor naționalizate. „Acesta rămâne insuficient de operaţional şi omogen”
Dacă nici după această perioadă beneficiarul nu va reuși să se angajeze, respectiva persoană va putea solicita ajutorul social „Bonus de cetățenie” pentru ultima oară și din nou cu o reducere de 25%. Adică va lua doar jumătate din ceea ce a luat inițial. De asemenea, în noua lege a „venitului de cetățenie” se prevede faptul că beneficiarul va fi scos din subvenție la primul refuz al unui loc de muncă. Conform legislației vechi, beneficiarii aveau voie să refuze două locuri de muncă.
Venitul de cetățenie este de 800 de euro, dar practic el este, în medie, de 500 de euro, iar un salariu mediu în Italia este de 2.600 de euro. Guvernul Meloni se bucură, deocamdată, de susținere, iar partidul Fratelli d’Italia a crescut în sondaje și a ajuns la 28% în preferințele italienilor.
Vicepremierul Matteo Salvini propune suspendarea Venitului de Cetățenie pentru o perioadă de șase luni „pentru acei 900.000 de beneficiari de venit care sunt în stare să muncească și care îl primesc deja de optsprezece luni” și utilizarea resurselor economisite, aproximativ un miliard, pentru a prelungi cota 102 în 2023.
„Pentru a realiza proiectul în 2023, conform calculelor Inps, avem nevoie cel puțin un miliard. Îl vom recupera prin suspendarea venitului de cetățenie timp de șase luni pentru acei 900.000 de beneficiari de venit care sunt în stare de muncă și care îl primesc deja de optsprezece luni”, îi explică el lui Bruno Vespa în noua sa carte „Marea furtună”.
Câți beneficiari ai venitului de cetățenie sunt cu adevărat apți de muncă și, prin urmare, riscă să piardă subvenția, conform intențiilor noului guvern? Acest lucru a fost clarificat într-o notă emisă de ANPAL la începutul lunii octombrie.
Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Politici Active de Ocupare, există 919.916 beneficiari de venit de cetățenie care au fost direcționați către serviciile de ocupare a forței de muncă. Din această cifră, care este cea citată de Salvini, trebuie însă eliminate 173.000 (18,8%) care sunt deja angajați și 86.000 (9,4%) scutiți, excluși sau trimiși la serviciile sociale. Rămân deci cei 660 de mii (71,8%) obligați să semneze contractul de angajare, care sunt, cel mai probabil, cei asupra cărora se va răsfrânge înăsprirea noului executiv.
„Din cei 660 de mii de beneficiari supuși pactului pentru muncă (deci neangajați, neexceptați și nedirecționați către serviciile sociale), aproape trei sferturi – 72,8%, corespunzător la 480 de mii de persoane – nu au avut un contract de muncă subordonat sau para-subordonat în ultimii trei ani”, subliniază ANPAL.
„Sunt persoane care, în ansamblu, manifestă o anumită fragilitate în ceea ce privește bagajul cu care abordează căile de însoțire la locul de muncă și care, în 70,8% din cazuri, au obținut cel mult o calificare de nivel secundar inferior”, se mai arată în document.
În primele opt luni ale anului 2022 românii din diaspora au trimis acasă 4 miliarde de euro, Italia situându-se pe locul al treilea al țărilor din care s-au primit cei mai mulți bani, după Marea Britanie și Germania, informează Digi24 care citează date BNR.
În total, din ianuarie și până în luna august inclusiv, s-au primit în țară 4 miliarde de euro, cu aproape 200 de milioane de euro mai mult față de perioada similară a anului trecut.
Cei mai mulți bani au fost trimiși de românii din Marea Britanie, 897 de milioane de euro, urmați de cei din Germania, 796 de milioane, Italia cu 617 milioane de euro și Spania cu 310 milioane în primele 8 luni ale anului.
În primele 4 luni ale anului, cei mai mulți bani erau trimiși acasă de românii din Germania, urmați de cei din Marea Britanie, dar între timp situația s-a inversat deoarece „economia a continuat să crească în UE și în Marea Britanie și prin urmare veniturile încasate au fost mai mari, de asemenea datorită inflației au crescut și salariile, deci implicit veniturile”, a declarat Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România.
Banii primiți în România de la cei care lucrează peste hotare ajută economia pentru că finanțează contul curent care este într-un deficit substanțial, undeva la 10% din PIB, mai mult acești bani susțin familiile din România celor care lucrează în străinătate și ajută desigur consumul din țară și implicit creșterea economică din România. Economiștii spun că banii trimiși în țară ajută și la stabilitatea leului, pentru că susțin cererea prin schimbul valutar din euro în lei.
La 1 ianuarie 2022, în Italia se aflau 1.080.000 de rezidenți români. Comunitatea românească este cea mai numeroasă, ea reprezintă 21% din totalul de 5.193.669 de străini din Peninsulă.