În trimestrul al patrulea al anului 2023, Produsul Intern Brut (PIB) al zonei euro a înregistrat o stagnare în comparație cu trimestrul anterior, în urma unei scăderi de 0,1% în perioada iulie-septembrie. Aceste date, furnizate marți de Eurostat, indică faptul că economia grupului de țări care folosesc monedă unică europeană a evitat la limită intrarea în recesiune, transmite AFP, citat de News.ro.
Cifrele anunțate depășesc prognozele analiștilor de la Bloomberg și Factset, care anticipau o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) pentru zona euro cu 0,1% în intervalul octombrie-decembrie și prognozau intrarea în recesiune tehnică, definită ca două trimestre consecutive de declin economic.
Pe parcursul întregului an trecut, cele 20 de țări cu monedă unică au înregistrat o creștere de 0,5%, în comparație cu anul 2022, conform biroului european de statistică. Această cifră este ușor sub anticipația Comisiei Europene, care prognoza o creștere de 0,6% în luna noiembrie, conform ultimelor sale previziuni.
Economia europeană a suferit în 2023 din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor impuse de Banca Centrală Europeană (BCE) în încercarea de a controla inflația record. Criza creditelor a exercitat presiuni asupra investițiilor și consumului, în timp ce exporturile au fost afectate de încetinirea cererii globale. Așadar, în prezent, zona euro se confruntă cu o stagnare, având o creștere a PIB care oscilează în jurul valorii de zero: +0,1% în perioada ianuarie-martie, +0,1% în aprilie-iunie, urmată de -0,1% și 0% în trimestrele consecutive.
Te-ar putea interesa și: Inflația în zona euro ar putea crește în următoarea perioadă. Ţinta BCE este o rată a inflaţiei de 2% spre finalul lui 2025
Cifrele sunt relativ similare în întreaga zona euro, cu toate acestea, există unele țări care au înregistrat performanțe mai bune. De exemplu, Spania, susținută de industria turismului, a înregistrat o creștere de 2,5% în anul precedent, în timp ce Franța, cu o creștere de +0,9%, s-a descurcat mai bine decât media generală.
În contrast, Germania, cea mai mare economie europeană, a înregistrat o scădere de 0,3%, influențată negativ de criza din sectorul industrial, care a fost afectat de costurile ridicate ale energiei. Subperformanța înregistrată în zona euro a fost în principal atribuită fragilității economiei germane, care a fost afectată de perturbările geopolitice. Modelul său de afaceri, bazat pe accesul la energie ieftină din Rusia și pe un comerț intens cu China în ambele direcții, a fost avut mult de suferit, arată o analiză Reuters.
Comisia Europeană urmează să-și prezinte previziunilor legate de creștere pentru anul 2024 la data de 15 februarie. Momentan, se anticipează o creștere a PIB de 1,2% pentru zona euro. Cu toate acestea, în luna ianuarie, comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, a atras atenția că tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu cresc riscul unei revizuiri în scădere a perspectivelor economice.
Citește și: Se profilează recesiunea în zona euro. Cu ce se confruntă piața pe final de 2023