„Atata timp cat dobanzile la lei nu sunt comparabile cu cele in euro, nu putem vorbi de o schimbare atat de brusca fara consecinte negative per ansamblu”, a declarat pentru DailyBusiness.ro Gabriel Cretu, directorul de retea si vanzari al OTP Bank Romania.
Petre Bunescu, directorul general adjunct al BRD – Groupe Societe Generale, a subliniat ca a ramas reglementat doar creditul de consum, care se acorda pe o perioada de maxim pe 5 ani, cu precadere in moneda natioanla, fata de perioada de 20 de ani, practicata in prezent pe piata bancara pentru creditele de nevoi personale cu ipoteca.
El a adaugat ca „a ramas incurajatoare” creditarea in valuta pentru locuinte, „pentru ca toata lumea a spus ca nu sunt resurse in lei” pe o durata de ani de zile pentru a sustine un program credibil.
„In cazul asta, ramane de continuat cu creditarea in valuta pentru ipotecare, imobiliare, iar imprumutul de consum va fi repliat la noile posibile reguli ale BNR„, a declarat Bunescu.
Bancile vor solicita un [b]avans
de minim 25%[/b] la creditele imobiliare in euro si [b]40%[/b] la imprumuturile
imobiliare in alte valute, daca veniturile clientului nu sunt exprimate in
moneda respectiva sau nu sunt indexate la acea valuta, dar programul Prima Casa (cu avans de
5%) si refinantarile sunt exceptate de la aceste conditii, se arata in noul Regulament.
In proiectul de regulament
publicat in septembrie de BNR, avansul minim pentru creditele in euro era de
30%.
Pentru creditele imobiliare in
moneda nationala, clientii vor aduce un avans de cel putin [b]15%[/b], iar la
creditele imobiliare in devize straine pentru care clientii obtin veniturile in
valuta de imprumut, sau indexate la acea moneda, avansul minim este de 20%.
„Exista acel avans in functie de moneda, dar [b]schimbarile nu mai sunt atat de drastice[/b] cum se spunea si cred ca exista o [b]dorinta de a limita creditul de consum in euro[/b], ceea ce nu e rau, pentru ca in esenta consumul mic, de frigider si asa mai departe, ar trebui sa ti-l iei daca ti-l permiti si lumea sa nu exagereze sa-si asume riscuri in plus„, a mentionat Cretu.
El a adaugat ca este bine ca un credit de consum sa fie luat in moneda in care sunt platiti clientii.
„Daca-ti permiti sa iei creditul in lei inseamna ca-ti permiti acel frigider. Oricum dobanzile la aceste credite sunt mai mari pentru ca in aceste situatii lumea uneori exagereaza. Din acest punct de vedere, [b]limitarea era necesara[/b]”, a spus oficialul OTP Bank.
Cretu a subliniat ca nici inainte OTP nu acorda foarte multe credite in euro, recomandand clientilor finantarile in lei pe partea de consum.
Totodata, Gabriel Cretu este de parere ca mentinerea unui avans de 5% din valoarea imprumutata [b]va reinvia programul Prima Casa[/b].
Acesta considera ca imprumutul imobiliar trebuie sa sustina dorinta oamenilor de a avea o casa, iar [b]rata la credit sa fie comparabila cu chiria[/b]. „Lumea trebuie sa aleaga intre a fi proprietar si chirias”.
El considera ca bancile au incercat sa arate realitatea in discutiile cu BNR, ca exista corelatii intre dezvoltare si nivelul de creditare.
„[b]Daca ar fi limitat creditarea foarte brusc, probabil ca si dezvoltarea pe anul viitor ar fi fost franata[/b]”, a subliniat oficialul OTP Bank.
Cretu a precizat ca un alt motiv pentru care nu s-au schimbat foarte mult reglementarile pe creditele imobiliare este si faptul ca foarte putini romani se califica sa ia credite in lei, comparativ cu imprumuturile in euro, diferenta fiind „enorma”.
Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a aprobat in sedinta din data de 28 octombrie [url= https://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/bnr-a-aprobat-noul-regulament-de-creditare-se-doreste-echilibrarea-creditelor-in-lei-si-valuta-70071/]Regulamentul privind creditele destinate persoanelor fizice[/url] si a fost publicat In Monitorul Oficial pe 31 octombrie (vezi documentul atasat).
„In esenta, Regulamentul impune creditorilor definirea unor criterii mai exigente pentru acordarea creditului de consum in valuta, insa nu afecteaza, comparativ cu conditiile actuale, accesul la creditele in valuta pentru care atat destinatia cat si garantiile aferente sunt de natura imobiliara. De asemenea, prin acest Regulament, se imbunatateste mecanismul de informare si avertizare a clientilor cu privire la riscurile aferente imprumuturilor in valuta si consecintele materializarii riscurilor valutar si de dobanda”, se arata in comunicatului bancii centrale.
Totodata, oficialii BNR au aratat ca regulamentul este in linie cu principiile general acceptate la nivelul Uniunii Europene privind creditarea in valuta si reflectate in recomandarile Comitetului European pentru Risc Sistemic publicate la 21 septembrie 2011.
„Regulamentul urmareste echilibrarea acordarii de credite noi in moneda nationala fata de cele in valuta, ceea ce va contribui la consolidarea stabilitatii financiare si la asigurarea proactiva a capacitatii debitorilor neacoperiti la riscul valutar de a-si onora obligatiile de restituire a imprumuturilor contractate”, potrivit BNR.
In articolul 13 din Regulamentul 24/2011 al BNR se arata ca „valoarea unui credit pentru investitii imobiliare nu poate depasi 85% din valoarea garantiei ipotecare in cazul creditelor acordate in lei”.
Potrivit actului normativ, in cazul creditelor denominate intr-o moneda straina sau indexate la cursul unei monede straine, valoarea unui credit pentru investitii imobiliare nu poate depasi 80% din valoarea garantiei ipotecare daca debitorul obtine veniturile eligibile denominate ori indexate la moneda creditului.
Valoarea unui credit pentru investitii imobiliare acordat unui debitor care nu obtine veniturile eligibile denominate sau indexate la moneda creditului nu poate depasi 75% din valoarea garantiei ipotecare in cazul creditelor denominate in euro sau indexate la cursul euro si 60% in cazul creditelor denominate in alte monede straine ori indexate la cursul unor alte monede straine.
Prevederile de mai sus nu se aplica in cazul creditelor pentru investitii imobiliare garantate integral sau partial de stat (contractate prin Prima Casa).
Creditele de consum pentru persoane fizice vor avea o scadenta de cel mult 5 ani, iar clientii trebuie sa aduca garantii de 133% din valoarea imprumutata. Exceptie de la perioada de 5 ani fac imprumuturile acordate in lei si pentru care debitorul a facut dovada detinerii unui avans de minimum 40%.
La fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru [b]gradul total de indatorare la creditele de consum[/b] se vor utiliza urmatoarele valori: pentru socul pe curs de schimb – 35,5% la euro, 52,6% la franc elvetian si 40,9% la dolar; pentru socul pe rata dobanzii – 0,6% pentru toate monedele; pentru socul pe venit – 6%. In cazul celorlalte valute se utilizeaza valoarea aferenta francului elvetian, potrivit regulamentului BNR.
„Imprumutatorii (bancile si institutiile financiare nebancare – IFN) trebuie sa puna la dispozitia persoanelor fizice care solicita acordarea unui credit in valuta sau indexat la cursul unei valute [b]brosuri editate[/b] continand avertizari cu privire la posibilitatea si consecintele cresterii costului creditului in cazul materializarii riscului valutar, precum si recomandari asupra nivelului gradului de indatorare acceptabil pentru diferitele categorii de clientela”, se arata in document.
Totodata, Imprumutatorii sunt obligati sa informeze clientii prin mentionarea in cadrul graficelor de rambursare aferente contractelor de credit ori, daca nu se intocmesc grafice de rambursare, prin mentionarea distincta in cadrul contractelor de credit a posibilitatii modificarii, in sensul majorarii, a sumelor datorate, in cazul materializarii riscului valutar si a riscului de rata a dobanzii.