Taxhouse: Ce modificari aduce noul Cod Fiscal si ce asteapta investitorii

DailyBusiness:

Ce modificari la prevederile Codului Fiscal este de asteptat sa fie anuntate pe 1 iulie?
Emilia Dragu: Ca regula generala, conform prevederilor Codului Fiscal, modificarile acestuia nu ar trebui sa intre in vigoare in timpul anului fiscal, ca sa nu se produca destabilizare, ci de la 1 ianuarie anul urmator, cand incepe un nou an fiscal. Totodata, modificarile trebuie anuntate cu 6 luni inainte de intrarea lor in vigoare, adica pana la 1 iulie. Si anul acesta vom avea insa de-a face cu exceptii.

DB: Care sunt acestea?
ED: Este vorba de abrogarea, de la 1 iulie 2008, a taxei de prima inmatriculare, in urma notificarii formale a Comisiei Europene, care a solicitat eliminarea taxei de prima inmatriculare in formula adoptata in Codul fiscal. Aceasta va fi inlocuita de taxa de poluare. Practic, nu e vorba de o noutate care ar putea destabiliza piata, luand prin surprindere contribuabilii, ci de o taxa, taxa de poluare, care o inlocuieste pe o alta.

DB: Ce alte schimbari ar mai putea fi anuntate?
ED: Ma astept sa fie anuntata o modificare in privinta cotei de impozit pe dividende. Este vorba de dividendele platite de catre societatile romanesti emitente catre participantii minoritari, persoane juridice romane care au detineri sub 15%, din tarile membre UE si SEE/AELS (Islanda, Norvegia, Lichtenstein si Elvetia). Conform Codului Fiscal, dividendele platite in prezent catre persoane juridice romane participanti minoritari se impun cu 10%, iar catre nerezidenti cu 16%. Comisia Europeana a notificat Romania in privinta acestui tratament discriminatoriu pentru persoanele juridice rezidente ale statelor member UE si SEE/AELS.

DB: Ce pasi va urma Romania dupa primirea notificarii?
ED: Romania a formulat raspunsul oficial la notificarea formala, care contine motivele pentru care exista aceasta diferentiere de tratament. In cazul in care Comisia Europeana nu este satisfacuta de raspunsul Romaniei, pasul II va fi o notificare formala publica de modificare a legislatiei, si care poate extinde cu doua luni termenul pana cand Romania trebuie sa ia masuri in acest sens.

DB: Ce se intampla daca aceste masuri nu vor fi adoptate?
ED: Daca in aceste doua luni, Romania nu modifica prevederile Codului Fiscal cu privire la aspectele notificate, Comisia Europeana are posibilitatea de a aduce acest caz in fata Curtii Europene de Justitie a carei solutie va fi obligatorie pentru Romania.

DB: MEF a anuntat totusi ca va lua masuri in acest caz.
ED: Din cate stiu eu, se are in vedere modificarea. Exista posibilitatea fie a cresterii impunerii in ambele cazuri la 16%, fie asimilarea tratamentului pentru nerezidenti cu cel pentru rezidenti, si reducerea cotei la 10%. Din informatiile pe care le am, aceasta din urma va fi varianta agreata. Aceasta prevedere ar putea fi de asemenea introdusa pana la 1 iulie in Codul Fiscal.

DB: Sunt singurele modificari asteptate de piata?
ED: S-ar putea sa mai apara prevederi procedurale privind transferul sediului social al unei societati europene. Anterior, s-a transpus in Legea societatilor comerciale o procedura privind inregistrarea unei societati europene ca avand sediul social in Romania, si au fost stabiliti parametrii juridici.

DB: Dar cand o companie din alta tara vrea sa isi mute sediul social in Romania?
ED: De asemenea, a fost stabilita procedura privind transferul sediului social al unei companii dintr-un stat european in Romania sau invers, din punct de vedere juridic. Nu s-a reglementat insa pana acum ce se intampla din punct de vedere fiscal in aceste cazuri. In mod normal, conform legislatiei europene, aceste transferuri nu ar trebui sa aiba impact fiscal in statele implicate. Ma astept ca specialistii MEF sa expliciteze procedura respectiva.

DB: Care sunt principalele nemultumiri pe care investorii straini le reclama in legatura cu mediul fiscal?
ED: Cu exceptia oarecarei instabilitati si a modificarilor legislative relativ frecvente chiar si imediat dupa aderare, in principal generate din considerente bugetare, investitorii nu reclama nimic in mod vehement. In prezent, legislatia romaneasca s-a aliniat din punct de vedere fiscal la cea europeana. Reglementarile privind impozitele indirecte, TVA si accize, sunt armonizate, iar directivele referitoare la impozitele directe sunt implementate in legislatia interna.

Nivelul TVA este similar cu celelalte state europene

DB: S-a vorbit mult si despre taxa pe valoarea adaugata aferenta tranzactiilor cu imobile realizate de persoanele fizice. Va asteptati ca Finantele sa aduca precizari in acest sens?
ED: Nu cred ca trebuie modificat nimic. Trebuie judecat de la caz la caz, iar TVA-ul se aplica unei tranzactii ce se poate considera ca intra in categoria faptelor de comert. Nu cred ca se poate elabora o precizare care sa uniformizeze toate situatiile care s-ar putea regasi in practica. Orice norma care devine prea explicita poate fi abuziva in situatii concrete.

DB:Se asteapta modificari in privinta cotei standard a taxei pe valoarea adaugata?
ED:Din acest punct de vedere, avem niste limitari impuse de directiva europeana.

DB: Cum este cota standard de TVA, de 19%, raportat la alte state europene?
ED: Ne situam la nivelul mediu practicat in Uniunea Europeana. Spre exemplu, cota standard din Suedia este de 25%. Mai putin decat noi au Spania, Cipru, Luxemburg, Marea Britanie, Letonia, Estonia, Lituania si Malta.

DB: Si la cotele reduse de TVA?
ED: In ceea ce priveste cotele reduse, ne incadram, de asemenea, in media europeana. Spre exemplu, la noi, cota de TVA pentru servicii hoteliere este de 9%, iar la alte state vedem niveluri ale cotelor reduse de 6 sau 8%. Totodata, la nivel european exista doar cateva state care au cote super-reduse de TVA la anumite produse si servicii, sub 5%, acestea fiind Italia, Spania, Luxemburg, Irlanda, Grecia si Polonia.

[quote=Emilia Dragu, partener Taxhouse]Multi oameni de afaceri au inceput sa se teama ca o relaxare a TVA-ului ar putea conduce la o crestere de accize[/quote]

DB:Exista si alte doleante ale intreprinzatorilor legate de Codul Fiscal?
ED:Una din problemele majore este legata de regimul fiscal care se aplica tranzactiilor efectuate de persoane juridice nerezidente cu titluri de participare in societati romane listate la Bursa de Valori. De exemplu, Codul Fiscal prevede ca in cazul in care societatea tranzactionata are proprietati imobiliare ce depasesc 50% din mijloacele fixe ale companiei, atunci castigul se impoziteaza cu impozit pe profit.

DB: Ce probleme ridica aceasta prevedere?
ED: Investitorii straini nu au de unde sa stie ca la data la care tranzactioneaza actiunile sau partile sociale, imobilele reprezinta mai mult sau mai putin de 50% din totalul mijloacelor fixe ale societatii. Legiuitorul s-a gandit sa introduca aceasta masura pentru a impozita tranzactiile imobiliare care au scop comercial, dar investitorii sunt bulversati.

DB: Nu se poate vedea starea activelor din situatiile financiare?
ED: Desi societatile listate fac raportarile financiare o data sau de doua ori pe an, legea nu precizeaza ca una dintre aceste raportari ar putea fi avuta in vedere, rezultand astfel ca momentul la care ar trebui evaluata ponderea proprietatilor imobiliare este chiar momentul tranzactiei.

DB: Pe cine afecteaza aceasta prevedere?
ED: In special nerezidentilor le creeaza probleme aceasta prevedere, chiar daca, potrivit tratatelor de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania, in cele mai multe cazuri, aceste castiguri nu ar trebui impozitate in Romania.

DB: Ce alte probleme le mai ridica intreprinzatorilor Codul Fiscal?
ED: Una din nemultumiri este legata de prevederile referitoare la consolidarea fiscala a profiturilor persoanelor juridice nerezidente realizate prin intermediul mai multor sedii permanente in Romania. Ma refer in special la constructii. Atat legea interna, cat si tratatele de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania, mentioneaza ca un santier de constructii este un sediu permanent daca, potrivit legii interne, lucrarile dureaza mai mult de 6 luni. In general, conventiile de evitare a duble impuneri incheiate de Romania extind termenul la 12 luni.

DB: Au aparut probleme la nivelul pietei legat de consolidarea profiturilor nerezidentilor?
ED: Au existat situatii in care o societate de constructii a infiintat o sucursala in Romania, iar la sfarsitul perioadei proiectului, sucursala a inregistrat pierderi fiscale. In termenul de prescriptie de 5 ani de zile (perioada in care autoritatea fiscala poate stabili obligatii suplimentare), societatea nerezidenta incepe un alt proiect de constructii in Romania, intr-o alta zona geografica, iar de data aceasta genereaza profit. In interpretarea autoritatii fiscale in Romania, societatile nerezidente nu pot compensa in Romania pierderile realizate in cadrul primului sediu permanent cu profiturile realizate prin intermediul celui de-al doilea sediu.

DB: Firmele romanesti se supun aceluiasi regim fiscal in privinta consolidarii profiturilor?
ED: Nu. Conform regulilor privind impozitul pe profit, in acest termen de prescriptie, persoanele juridice romane au dreptul sa-si compenseze pierderile cu profitul fiscal viitor pana la concurenta acestuia, deci sa nu mai plateasca impozitul pe profit pentru noile profituri realizate pana la compensarea integrale a pierderii realizate in trecut.

DB: Se poate vorbi de o noua situatie discriminatorie?
ED: Intreprinzatorii nerezidenti sustin ca este discriminatoriu ca o societate comerciala romana sa poata consolida in Romaina profiturile realizate prin mai multe sucursale, iar un nerezident nu poate consolida aceste profituri in Romania, ci doar in statul sau de rezidenta. [quote=Emilia Dragu, partener Taxhouse]Dorinta investitorilor straini este ca odata ce a derulat activitatea intr-un sediu permanent si se afla in interiorul termenului de prescriptie, sa isi poata consolida profiturile obtinute dintr-o activitate cu cele din alta activitate.[/quote]

DB: Care noutati a adus Codul Fiscal aflat acum in vigoare?
ED: Una din principalele modificari este cea introdusa prin Ordinul nr. 222 al presedintelui ANAF, aparut in februarie 2008, care reglementeaza procedura de intocmire a dosarului cu preturile de transfer, precum si argumentarea preturilor practicate intre societatile affiliate (obligativitatea intocmirii dosarului aparuse inca din 2006). Totodata, o noutate din punct de vedere al taxei pe valoare adaugata, o reprezinta abrogarea masurilor de simplificare pentru terenuri, constructii si activitati de constructii-montaj.

DB: Au existat si modificari ale prevederilor referitoare la institutiile sau operatiunile financiare?
ED: O modificare importanta a aparut la incadrarea operatiunilor de leasing din perspectiva TVA, precum si regimul TVA in cazul operatiunilor de factoring. Astfel, din punct de vedere al TVA-ului, leasingul era privit ca o prestare de servicii. In prezent, leasingul este considerat o livrare de bun in conditiile in care operatiunea se finalizeaza in maxim 12 luni. Daca leasingul este considerat astfel o livrare de bunuri, dobanda nu este scutita de TVA, fiind considerata o componenta a pretului bunului.

DB: Iar daca durata contractului depaseste un an?
ED: Daca insa contractul se deruleaza pe mai mult de 12 luni, activitatea reprezinta din perspectiva TVA o prestare de servicii, iar TVA se aplica doar asupra ratei de capital, nu si asupra dobanzii. Totodata, operatiunile de sale&lease-back (vanzare catre compania de leasing si apoi rascumparare) sunt vazute ca incluzand doua operatiuni distincte. Prima este vanzarea bunului, iar a doua contractul de leasing, al carui regim de TVA se stabileste conform regulii mentionate anterior.

DB: Iar in ceea ce priveste factoringul?
ED: S-a clarificat regimul TVA in ceea ce priveste operatiunile de factoring si recuperare de creante. Factoringul, de regula, nu este o operatiune scutita de TVA, insa in masura in care din analiza contractului, scopul operatiunii este finantarea creantei (acordarea unui credit de catre societatea care preia creanta respectiva), operatiunea este scutita de TVA.

DB: Cum arata o situatie de acest gen?
ED: De exemplu, intr-o situatie in care o persoana doreste sa isi finanteze lipsa de lichiditati ca urmare a neincasarii creantelor, obtine un credit de la o societate careia ii cedeaza in acelasi timp creantele neincasate, societatea care preia creantele asumandu-si astfel pozitia creditorului, operatiunea este scutita de TVA.

DB: Cand se aplica TVA?
ED: Daca din analiza contractului rezulta ca scopul operatiunii este recuperarea creantelor de catre societatea careia acestea i-au fost cedate, serviciul respectiv devine subiect de TVA, indiferent daca societatea preia sau nu riscul de neincasare a respectivelor creante.