Ministrul Finanțelor a declarat, în cadrul conferinței menționate, că, la momentul actual, România se află într-o situație stabilă și a prezentat cifre care să vină în ajutorul spuselor sale.
„La acest moment vă spun că România este foarte stabilă şi acest lucru, de fapt, este dovedit de cifrele pe care le vedeţi. Există capital care poate fi pus la dispoziţie, există un curs valutar stabil, chiar în apreciere din perspectiva parităţii euro-leu faţă de anul trecut şi acest lucru spune multe,” a spus oficialul de la Finanțe.
Adrian Câciu a menționat programele de finanțare și a informat cu privire la alocările din PIB care au fost direcționate către economie și cetățeni:
„Există programe de finanţare. 6% din PIB s-au dus către economie şi cetăţeni în acest an. Ce pot să vă spun este că cel puţin aceeaşi cifră se va aduce şi în 2023. Ceea ce am eu în propunerea pe care vreau s-o fac membrilor Guvernului şi Coaliţiei este să fie ceva mai mult, dar pentru acest lucru avem nevoie să facem un „balancing act” între nevoia de compensare a erodării puterii de cumpărare la cetăţeni şi nevoia de compensare, dacă vreţi, a pierderii de putere de competitivitate la companii,” a adăugat Câciu.
Oficialul de la Ministerul Finanțelor a dat asigurări că taxele și impozitele nu vor mai crește până în 2025 și a eplicat motivul recentelor ajustări fiscale:
„Nu vor mai exista ajustări fiscale până în 2025, cel puţin până atunci. Dincolo de disconfortul creat de această ajustare fiscală pe care ar trebui să o facem, o ajustare fiscală cuprinsă în PNRR – nu vreau să fac comentarii asupra modului în care a fost cuprinsă, dar mie mi s-a părut că n-a fost făcută cu consultarea marii pături a economiei româneşti – vreau să vă spun că avem şi confirmarea că jalonul este îndeplinit pe zona microîntreprinderilor,” a declarat ministrul Finanțelor
Potrivit ministrului Finanţelor, România trebuie să înţeleagă că viitorul este trecerea la economia de producţie, cu o valoare adăugată şi fără să mai fie dependentă de balanţa comercială.
„Problemele nerezolvate structural din trecut, nu numai la nivel de România, dar mai ales european, îşi spun acum cuvântul. Dependenţa de lanţurile de aprovizionare globale, regionale, goana după energie ieftină care să fie creatoare doar de dependenţă şi lăsarea la o parte a productivismului intern face ca Europa, dar şi România, să-şi dea seama că are nevoie de schimbarea unei paradigme economice,” a mai spus oficialul de la Finanțe.
În discursul său, Adrian Câciu a vorbit despre tendința de globalizare în economia mondială, și felul în care România se poate adapta la această tendință
„Vrem, nu vrem în cinci sau zece ani omenirea va trece la o nouă paradigmă de dezvoltare economică şi, din punctul meu de vedere, va trece de la globalism la ceea ce înseamnă productivism economic. Asta înseamnă internalizarea producţiei, internalizarea producţiei însemnând localizarea producţiei, fie ea la nivel regional, naţional, unional, deci continental, sau pe regiuni în care se întâlnesc mai multe continente. Omenirea îşi dă seama ce înseamnă dependenţa de lanţuri de aprovizionare pe care nu le poate controla. România trebuie să înţeleagă că viitorul este trecerea la economia de producţie. Când spunem economia de producţie, mulţi se gândesc la sintagma comunistă „fabrici, uzine”, dar nu e lipsită de realitate. Este necesar să avem economie care să aibă o valoare adăugată ridicată. Este necesar să reducem dependenţa de balanţă comercială”, a susţinut şeful de la Finanţe.
Ministrul de resort a menţionat, totodată, că inflaţia din Europa va ajunge, prin contagiune, şi în România, „prin bunurile pe care le importăm”.
„Dacă mare parte din inflaţia pe care o trăim acum este datorată crizei preţurilor la energie, vreau să vă spun că ceea ce urmează este inflaţie importată. O resimţim deja. Ne uităm la cât de puternic creşte inflaţia în Europa şi trebuie să înţelegem că ea ajunge prin contagiune şi în România, prin bunurile pe care le importăm.”
În încheierea discursului său, Adrian Caciu a prezentat o serie de propuneri prin care țara noastră poate să facă față tendinței de creștere a prețurilor
„De aceea, este necesar să începem să gândim într-o mentalitate productivistă. Iar ceea ce noi am încercat anul acesta a fost, chiar dacă provocările ne îndemnau la a compensa pierderi de venit sau la a compensa anumite elemente de cost care au intervenit pe parcurs şi ele sunt date în principal de preţurile la energie, să creăm programe care să ducă către această nouă paradigmă. Programe care să asigure o reconversie economică care să se facă fără o intervenţie altfel a statului, ci într-un mod dinamic şi atractiv”, a precizat ministrul Finanțelor.