Englezul Charlie Ashby, în vârstă de 64 de ani, este un exemplu relevant despre cum poți face agricultură, cu succes, în România.
În 2007, Ashby a văzut un anunț referitor la vânzarea unor terenuri în România. Măcinat, pe de o parte, de tensiunile din propria familie și inspirat, pe de alta, de propriul bunic, englezul a zis ”de ce nu?” și a zburat spre România.
Peste doar câteva luni, era proprietarul a 650 de hectare pe malul Dunării, în județul Dolj.
De atunci, s-a extins la peste 10.000 de hectare, pe care face agricultură. Prin comparație, o fermă britanică are doar 82 de hectare, notează The Sunday Times, potrivit profit.ro.
Baza activității – cerealale. Succesul? Indiscutabil, câtă vreme englezul a avut, nu mai devreme de anul trecut, producții de porumb de patru ori peste media Uniunii Europene (UE).
Ferma din România deținută de Ashby are 80 de angajați și primește 1,8 milioane de euro pe an din fonduri europene.
Englezul își amintește, astăzi, începuturile business-ului său în agricultură pe meleaguri românești, dominate de cuvântul risc.
”Era ca în Vestul Sălbatic”, spune el.
Când s-a apucat de agricultură în Dolj, englezul făcea parte dintr-un grup de fermieri străini – britanici, italieni, spanioli și danezi – atrași de Craiova, din sudul României, de prețurile scăzute ale terenurilor și de vestitul cernoziom românesc, unul dintre cele mai fertile soluri din lume.
Charlie Ashby și ceilalți fermieri din ”gașcă” se întâlneau într-un local și întorceau pe toate fețele atât problemele din agricultură – procesele legate de terenuri, tensiunile din comunitate, seceta persistentă -, cât și cele personale, mai ales că mulți, inclusiv englezul, trecuseră prin divorțuri.
”Nu exista un manual pentru asta. M-am simțit ca un fraier ani de zile”, mărturisește el, despre riscurile și frământările primilor ani de agricultură în România.
Pe terenurile cumpărate de Ashby, canalele comuniste erau colmatate cu stuf, țevile blocate, iar stațiile de pompare, abandonate.
Acum însă, englezul este optimist. Este sigur că irigarea ca la carte îi poate tripla veniturile, așa că a strâns 500.000 de euro pentru refacerea rețelei, iar în prezent irigă un sfert din cele 10.000 de hectare ale fermei sale.
Care fermă, numită La Isolde, a avut în 2023, ultimul an raportat, afaceri de 44, 3 milioane lei și un profit net de șase milioane lei.
Și alți fermieri străini au fost la fel de eficienți, spune Adam Oliver, consultant agricol și șeful diviziei est-europene a firmei Brown & Co. ”Au cumpărat terenuri, au construit afaceri aproape de la zero, au fost antreprenoriali și dispuși să-și asume riscuri”, a subliniat Oliver.
(sursa foto: Facebook/Charles Ashby)