Situația generată de ruperea barajului de la Nova Kahovka, Ucraina, este un nou motiv de îngrijorare pentru autoritățile române. Mulți români au renunțat deja la vacanțe, după alerta de holeră, spune antena3.ro.
Autoritățile române sunt în alertă. Au anunțat că monitorizarea calității apei se va efectua zilnic, începând cu data de 15 iunie, timp de 14 zile, în punctele de recoltă din județele Constanța și Tulcea. Institutul Național de Sănătate Publică a afirmat că sistemul de supraveghere a bolii diareice acute (BDA) este implementat la nivelul populației, în perioada estivală, 1 iunie – 30 octombrie.
„În perioada estivală (1 iunie – 30 octombrie) este implementat sistemul de supraveghere a bolii diareice acute (BDA) la nivelul întregii populaţii, în care unul dintre obiective este identificarea etiologiei cazurilor cu astfel de manifestări clinice (inclusiv identificarea vibrionului holeric)”, a informat Institutul Naţional de Sănătate Publică.
Monitorizarea calității apei este realizată de DSP Constanța și DSP Tulcea în fiecare sezon, prin analizarea probelor de apă de mare, conform INSP. Totul se realizează în consens cu listele zonelor de îmbăiere și calendarul de recoltare pentru efectuarea analizelor la apele de îmbăiere.
Te-ar putea interesa și următorul subiect: Ucraina: Economia, scădere puternică cu 10,5% în primul trimestru din 2023. Declinul este mai redus decât se estima
„Monitorizarea zonelor de îmbăiere se efectuează de către România din anul 2007 pentru zone costiere. Sezonul de îmbăiere în anul 2023 se desfăşoară în perioada 1 iunie – 15 septembrie pentru toate zonele.
Până în acest moment nu am fost înştiinţaţi cu privire la înregistrarea unor rezultate neconforme. Informaţiile privind monitorizarea calităţii apei de îmbăiere în sezonul estival pot fi consultate pe site-urile DSP Constanţa şi Tulcea. (…) Precizăm că la data prezentă nu au fost raportate, pe canalele oficiale ale instituţiilor Europene şi organismelor internaţionale – EWRS (ECDC) şi IHR (OMS), cazuri de holeră în Ucraina”, susţine aceeaşi sursă.
Holera este o boală infecțioasă intestinală acută. Ea este cauzată de o bacterie, mai exact, de vibrionul holeric (serogrupurile Vibrio cholera O1 varianta Tor şi O139), care se transmite pe cale fecal-orală.
„Este însă, necesară o doză mare de bacterii pentru a apărea infecţiozitatea”, susţin specialiştii INSP.
„În România, nu s-au mai înregistrat cazuri de holeră în ultimii 30 de ani. Perioada de incubaţie se încadrează între câteva ore până la 5 zile, de obicei 2-3 zile”, spun specialiştii.
În cele mai multe cazuri, infecția este asimptomatică sau determină diaree ușoară. Boala debutează brusc în formele severe, iar primele semne clinice sunt următoarele: diaree apoasă severă nedureroasă, greață, vărsături severe precoce. În cazuri netratate, holera pune în pericol viața oamenilor, prin apariția deshidratării, hipoglicemiei, acidozei, colapsului circulator și reprezintă o urgență medicală. Tratamentul trebuie administrat imediat.
„Apa este de obicei contaminată cu fecalele persoanelor infectate şi ea însăşi poate contamina, atât direct, cât şi prin intermediul alimentelor. Contaminarea apei potabile se poate produce la sursă, în timpul transportului, în timpul depozitării sau la domiciliu.
Produsele alimentare pot fi, de asemenea, contaminate prin mâinile murdare, în timpul pregătirii sau în timpul mesei. Băuturile preparate cu apa contaminată sau cu gheaţă din comerţul stradal, legumele şi fructele „reîmprospătate” folosind apa netratată au fost incriminate ca vehicule în transmiterea holerei.
Focare sau epidemii, precum şi cazuri sporadice, sunt adesea atribuite fructelor de mare crude sau insuficient preparate termic. Este necesară o doză mare de bacterii ingerate pentru a provoca infecţia la un adult sănătos, întrucât bacteria este distrusă de acidul clorhidric din stomac”, mai arată specialiştii.
Citește și despre: Avertisment de ultimă oră de la ONU. Urmează scumpiri uriașe la alimente