Amenzi de 10.000 de euro pentru apa de la robinet. Prin punerea în aplicare a noilor norme cu privire la calitatea apei destinate consumului uman, populația va consuma apă sigură și de bună calitate, susțin reprezentanții MS.
Guvernul României a adoptat în luna ianuarie 2023 Ordonanța nr. 7 privind calitatea apei destinate consumului uman, care transpune practic în legislația autohtonă prevederile unei directive UE din anul 2020, iar acest act normativ prevede ca, în termen de 120 de zile, Ministerul Sănătății să elaboreze normele de aplicare ale OG, norme cuprinse în proiectul de HG pus acum în transparență decizională.
„Prezenta Hotărâre dezvoltă, clarifică și reglementează mai specific atribuțiile ce revin furnizorilor de apă și autorității publice de sănătate, precum și autorităților publice locale în ceea ce privește asigurarea calității apei potabile”, precizează reprezentanții MS în nota de fundamentare a proiectului.
Concret, furnizorii de apă trebuie să analizeze cel puțin o dată pe an calitatea apei, pentru toți parametrii stabiliți de legislația în vigoare și să pună la dispoziția DSP-ului și autorităților locale rezultatele, precum și orice informații referitoare la calitatea apei potabile. De asemenea, trebuie adus la cunoștința autorităților orice incident legat de apa potabilă care reprezintă un risc potențial pentru sănătatea umană, indiferent dacă au fost respectaţi sau nu parametrii de calitate.
Dacă în sistemul de aprovizionare cu apă sunt intermitenţe în distribuţie sau întreruperi ocazionale ale apei la consumator, probele de apă vor fi prelevate de către furnizor cu o frecvenţă mai mare decât o prevede programul de monitorizare, respectiv la interval de 48 de ore.
Apa potabilă trebuie să fie sanogenă şi curată și „nu trebuie să fie agresivă”. Adică „să nu producă un efect de coroziune a conductelor, fie prin lipsa completă a sărurilor minerale, fie printr-un exces de săruri minerale dizolvate, în special cloruri și sulfați”. Apa corozivă poate mobiliza substanțe cu impact asupra sănătății din materialele care vin în contact cu apa potabilă.
Conform documentului, calitatea apei din fântânile și izvoarele publice trebuie asigurată de autoritățile locale. Mai exact, DSP-urile vor monitoriza calitatea acestor ape, cel puțin o dată pe an, pentru parametri: E.Coli, enterococi, duritate, amoniac, nitrați, nitriți, bacterii coliforme, pesticide și orice alt parametru considerat necesar a fi investigat, iar costurile de prelevare și analiză a probelor de apă vor fi suportate de primărie.
Tot primăriile vor avertiza populaţia prin afişarea, la loc vizibil, a înscrierilor „apa este bună de băut”, „apa nu este bună de băut” sau „apa nu este bună de folosit pentru sugari şi copiii mici”.
Furnizorii de apă și au obligația de a lua de îndată măsurile necesare pentru identificarea și eliminarea cauzelor care au determinat neconformitatea calității apei potabile.
Citește și: Pericol pentru români. Apa potabilă de la robinet este contaminată cu arsen. Nu trebuie consumată!
Riscul de contaminare a apei potabile cu plumb, spre exemplu, este considerat important la nivelul UE. Prin urmare, noile reguli prevăd că, în situaţia în care se înregistrează o neconformitate pentru parametrii plumb sau cupru, furnizorul de apă trebuie să înlocuiască „ţevile din sistemul de distribuţie exterioară, dacă plumbul sau cuprul provenit din acestea contribuie la deficienţele înregistrate sau informează locatarii cu privire la evaluarea riscurilor determinate de sistemul de distribuție interioară în situația în care plumbul sau cuprul nu provin din sistemul de distribuție exterioară”.
Și pentru obținerea autorizării sanitare a producţiei şi distribuţiei apei potabile, este necesar ca furnizorii să precizeze ce măsuri au prevăzut „pentru reducerea potenţialului de dizolvare a plumbului, cuprului şi nichelului în apa produsă, dacă este cazul”. Furnizorii de apă potabilă care nu înlocuiesc țevile din plumb și cupru din sistemul de distribuție exterioară riscă amenzi cuprinse între 5.000 de lei și 10.000 de lei.
De altfel, proiectul de act normativ cuprinde și un capitol consistent de sancțiuni în cuantumuri diferite, în funcție de impactul și gravitatea contravențiilor. Potrivit inițiatorilor, sancțiunile vizează atât nerespectarea dispozițiilor relevante ale Ordonanței Guvernului 7/2023, cât și ale noilor norme, iar în cazul sancțiunilor care erau deja stipulate în legislația actuală (HG 857/2011), „a fost modificat cuantumul acestora întrucât suma prevăzută la nivelul anului 2011 nu mai avea efect de descurajare, așa cum solicită Directiva (UE) 2020/2184”.
Spre exemplu, furnizorii de apă care înregistrează pierderi și nu elaborează planuri pentru reducerea acestora riscă o amendă cuprinsă între 30.000 de lei și 50.000 de lei. Aceeași amendă este prevăzută și pentru „netransmiterea către Autoritatea de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) a datelor necesare realizării evaluării nivelurilor pierderilor de apă la nivel național”.
Pentru nerespectarea parametrilor de calitate ai apei potabile, ca și pentru lipsa monitorizării periodice a apei conform programului avizat de DSP-ul teritorial, sunt prevăzute amenzi cuprinse între 25.000 de lei și 50.000 de lei.
Aceeași sancțiune riscă și furnizorii de apă care nu respectă măsurile de interzicere sau restricționare a utilizării apei potabile dispuse de DSP.
Efectuarea analizelor privind calitatea apei de către laboratoare neînregistrate la Ministerul Sănătății, pentru controlul oficial al apei potabile, precum și neinformarea, de îndată, a DSP şi a autorității publice locale asupra neconformităţilor constatate la monitorizarea calității apei vor fi sancționate cu amenzi cuprinse între 10.000 de lei și 20.000 de lei.
Dacă nu informează cel puțin o dată pe an primăriile și populația deservită cu privire la rezultatele monitorizării operaționale a calității apei potabile, furnizorul de apă va primi o amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei.