În joc sunt rezerve de 10 miliarde de dolari, calculate în funcție de preţul la zi al gazului la bursa de la Viena, azi atingând nivelul de 1.000 $/mia de metri cubi. Cel mai probabil, din rezervele totale, se vor putea extrage circa 70% din cantităţi, potrivit unor date oferite de transportatorul național de gaze al României, Transgaz.
Însă, odată ce prețul gazului a atins un nivel istoric, şi luând în considerare războiul în desfășurare de la graniţa României, americanii au început un proces de evaluare strategică a proiectului, au spus pentru ZF surse din piaţa energiei.
Acest lucru poate să însemne fie găsirea unui cumpărător, fie atragerea unui nou investitor în acest proiect.
Până acum proiectul din Marea Neagră dezvoltat de BSOG a necesitat investiţii de circa 400 milioane de dolari.
Compania Carlyle nu este singura care se va retrage din proiectul exploatarii gazelor din Marea Neagră. În acest an, gigantul american Exxon a renunţat la proiectul din Marea Neagră dezvoltat împreună cu OMV Petrom, cumpărătorul a 50% din acţiunile proiectului fiind compania deţinută de stat – Romgaz, într-o tranzacţie de un miliard de euro.
“Carlyle vrea să lanseze acest proces, a angajat o bancă de investiţii şi vrea să vadă ce se întâmplă. Nu există nicio grabă la acest moment, ceea ce vedem fiind mai comportamentul normal al oricărui fond de investiţii. Este un test de piaţă, dar este posibil să vedem 20-30 de companii interesate să intre în camera de date a proiectului”, spun surse apropiate discuţiilor, citate de Aleph Business.
Oficialii BSOG, companie care este deţinută majoritar de Carlyle International Energy Partners, dar și cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) deținătoarea unui pachet minoritar, nu au comentat pe seama acestei informaţii.
Te-ar putea interesa și: Românii cu credite sunt exasperați: ROBOR a ajuns la azi 8,17%
La rândul lor, reprezentanţii Carlyle nu au dorit să comenteze informaţiile vehiculate pe piaţă privind viitorul proiectului de gaze din Marea Neagră.
Potrivit unor surse din piața de profil, Carlyle ar fi angajat banca de investiţii Jeffries pentru această evaluare strategică.
În cazul în care Carlyle își duce la bun sfârșit intenția de a părăsi perimetrul de gaze din Marea Neagră, acesta ar fi cel de-al doilea exit american de proporţii din industria energetică locală după plecarea ExxonMobil.
Acest nou exit al americanilor dintr-un proiect strategic românesc, după cel al ExxonMobil, care a primit 1 mld. dolari pentru partea lor din Neptun Deep, poate fi un semnal despre cum se reorientează forţele în această regiune, ţinând cont de războiul care se desfăşoară la graniţele României, consideră specialiștii.