solicită inspectorilor săi să stabilească o normă în ceea ce privește sumele pe care aceștia trebuie să le colecteze de la companii. Această practică, care până acum era considerată a fi un zvon, se dovedește a fi reală conform unui document recent dezvăluit.
Un document făcut public evidențiază faptul că fiecare inspector are o anumită sumă pe care trebuie să o colecteze ca rezultat al inspecțiilor fiscale efectuate în companii. Această sumă se adaugă la obiectivul de număr de controale ce trebuie efectuate în cadrul acestor companii.
Dacă un inspector ANAF nu reușește să stabilească sumele suplimentare necesare pentru a-și atinge planul, acesta se expune riscului de a primi o evaluare scăzută din partea superiorilor săi și de a primi o notă negativă în acest sens.
Conform jurnaliștilor de la Profit.ro, această practică a ANAF a fost confirmată de surse din interiorul agenției. Acești informatori afirmă că anumiți inspectori pot avea obiective, planuri sau indicatori diferiți care trebuie atinși. Aceste criterii variază în funcție de departamentul sau direcția din cadrul agenției.
Deși planificarea obiectivelor, cum ar fi numărul de inspecții sau controale documentare, este o parte importantă a activității, aceste ținte sunt și ele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, introducerea unei cerințe suplimentare ca inspectorii să stabilească sume adiționale pe care trebuie să le colecteze de la companii poate avea consecințe nedorite. Presiunea pusă asupra inspectorilor pentru a atinge obiectivele impuse de superiori poate conduce la posibile abuzuri.
Mai jos este un exemplu de raport ce arată activitatea inspectorilor ANAF în acest context.
Acest document vine în contextul declarației din august 2023 a președintelui Federației Sindicatelor din Administrația Fiscală „Solidaritatea”.
Potrivit acestuia, colectarea taxelor în raport cu PIB-ul a scăzut la 26%, în comparație cu 33% în trecut. Cu toate acestea, el consideră că angajații ANAF nu sunt responsabili de această scădere. Mai mult, el a criticat decizia de a reduce veniturile unor bugetari pentru a compensa deficitul. Aceasta reflectă o preocupare cu privire la impactul acestei decizii asupra angajaților din sectorul public.
„Unde eram la peste 25.000 – 28.000 de oameni, acum suntem 18.000. Sigur, ce este extrem de adevărat, media de vârstă în ANAF este peste 57 de ani. 75% din personalul ANAF este format din doamne. Dacă facem un calcul, dacă nu se modifică vârsta de personare, în şapte ani ajung la vârsta de pensie 75% din media personalului. Noi trebuie să ne gândim să facem o altfel de restructurare, nu să ne gândim să dăm oameni afară”, a spus Dorin Modure.
Despre gradul de colectare a taxelor de către ANAF, preşedintele sindicatului a spus că se aduc cu „10 sau 12 % mai mulţi bani decât anul trecut:
„Să nu uităm că salariile în sistemul bugetar nu au crescut în ultimul an, dacă anul trecut s-au putut plăti salariile dintr-un buget mult mai mic, cu 10%, anul acesta de ce trebuie să tăiem veniturile unor categorii de bugetari pentru a acoperi deficitul? Din câte ştiu, am ajuns că colectăm undeva la 26% din PIB, de la 33% din PIB.
Vă garantez că nu angajaţii ANAF sunt de vină că gradul de colectare a taxelor şi impozitelor din PIB a scăzut atât de drastic. Dacă acum am colecta 33% ca anii trecuţi, nu am avea absolut această problemă şi nici discuţii”, a arătat Dorin Modure.