O analiză realizată de Cristi Hrițuc, consultant politic, arată că AUR ar putea obține locul întâi la alegerile din 2024, informează stiripesurse.ro. Analistul menționează că percepția de inechitate a ajuns la cote alarmante.
Consultantul politic afirmă că pensiile speciale, regimul de pensionare pentru unele categorii sau privilegiile pe care și le-au acordat politicienii sunt câteva dintre motivele care au adus frustrare în societatea românească. Analistul constată că românii sunt mai puțin toleranți față de cum erau în 2009.
El este de părere că AUR va primi voturi din „răzbunare” și din frustrare din partea românilor la alegerile din 2024. Cristi Hrițuc constată că AUR este partidul care poate obține locul 1.
Cristi Hrițuc a dezvăluit că România trece prin a doua criză majoră din ultimii 20 de ani. Consultantul politic menționează, din acest punct de vedere, că românii nu mai au „toleranță” dacă vorbim despre sacrificiul pe care ar trebui să-l facă, referindu-se la starea socială, situația politică și nu numai.
Citește și despre: Planurile partidului AUR. 500.000 de funcționari și-ar pierde locul de muncă. Claudiu Târziu: „Am pus zece să învârtă aceeași hârtie”
„Acum, când suntem în momentul în care statul trebuie să ia niște măsuri dure pentru acoperirea deficitului, putem vedea că politicienii din partidele de la putere caută soluții pentru ca pierderile electorale să fie diminuate cât mai mult.
România trece prin a doua criză majoră din ultimii 20 de ani. În 2009 am avut parte de măsuri de austeritate dure, care au adus costuri mari pentru partidul ce guverna la acea oră, PDL. Însă, acum, românii nu mai au aceeași ”toleranță” cu privire la sacrificiul pe care ar trebui să îl facă. O să mă refer aici la starea socială, la așteptări, la situația politică pentru a avea o radiografie cât mai exactă”, arată Hrițuc.
Analistul subliniază că, în comparație cu 2009, atunci când era o criză globală, iar românii aveau informații despre furtuna declanșată în USA și despre efectele care loveau toată Europa, acum pare mai mult o criză de sistem. Consultantul politic spune că situația de astăzi este determinată de măsurile luate de Guvern.
„Dacă atunci era o criză globală, iar românii primiseră în ultimul an informații cu privire la furtuna declanșată în USA și la efectele care loveau toată Europa, acum pare mai mult o criză de sistem. Atunci, criza era interpretată ca o criză mondială care mătură tot în calea sa. Guvernanții aduceau mereu în mesajele lor exemplul Greciei care era la un pas de colaps. Azi, avem o criză determinată mai mult de măsurile luate de politicieni. Anii în care Dragnea a dat cu pomeni și a creat un deficit structural se resimt acum. Pandemia a adus și ea o destabilizare a economiei, o creștere a inflației. Războiul a agravat criza.
Cu toate acestea, majoritatea românilor simt de data asta că nu este o criză care ne lovește de afară și este o criză cauzată de măsurile proaste luate de guvernanți. Românii trebuie să repare ce au stricat politicienii. Românii trebuie să se sacrifice pentru că politicienii au greșit. În 2009 așteptările erau mult mai jos.
România nu făcuse un salt mare din punct de vedere al nivelului de trai. Pe medie, se trăia mult mai prost decât acum. Deși fusese un mare boom imobiliar, deși creditele cu buletinul erau în plină expansiune, marea majoritate a românilor abia începuse să simtă un soi de prosperitate față de criza economică din 96. În ultimii ani, s-a format o clasă de mijloc, românii au putut să se bucure de mai multă prosperitate, au început să plece în concediu în străinătate, au început să se dezvolte.
E mult mai greu pentru majoritatea să accepte să regreseze, să le scadă nivelul de trai după ce s-au obișnuit cu o situație mult mai bună. Iar când măsurile economice vizează fix acea clasă de mijloc, când oamenii simt că presiunea se pune pe ei și se creează un tratament diferențiat, atunci nivelul de respingere al politicilor este mult mai mare”, a spus analistul.
Citește și despre următorul subiect: Fără precedent pe scena politică. Au apărut sondaje care schimbă preferințele românilor. Ce partide conduc topul