Modul de implementare a articolului 6 din Legea laptelui, care reglementează inclusiv delimitarea la comercializare a produselor lactate autentice de cele pe bază de lapte şi cu adaos de alte grăsimi sau proteine, a fost analizat marţi de către reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi cei ai Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).
Alte articole: Traficul restricționat în Capitală pentru comemorarea Revoluției din 1989. Lista completă a modificărilor din 21 și 22 decembrie
Potrivit unui comunicat al ANSVSA, citat de Agerpres, Autoritatea a propus membrilor Asociaţiei să adopte o conduită practică pentru aplicarea prevederilor acestui articol, în funcţie de modelul propriu de organizare, dar în conformitate cu spiritul şi scopul urmărit de lege.
„Măsura propusă de ANSVSA este una proactivă, nu este restrictivă şi poate fi aplicată gradual, în primă fază în magazinele din oraşele reprezentative şi apoi extinsă la nivel naţional. Acest proiect pilot urmează să fie folosit şi ca studiu de caz pentru emiterea legislaţiei secundare de aplicare a legii, în scopul emiterii unor norme metodologice cât mai clare şi mai facile de implementat”, se arată în comunicat.
În acest sens, ANSVSA a propus AMRCR să realizeze împreună şi o comunicare publică, cu privire la iniţierea demersurilor logistice privind implementarea normelor de către membrii Asociaţiei.
De asemenea, după elaborarea şi aprobarea normelor metodologice şi a ghidului de definiţii şi termeni folosiţi în industria laptelui, ANSVSA va efectua controale tematice pentru verificarea respectării prevederilor legii.
Această întâlnire a fost precedată de cea avută de vicepreşedintele ANSVSA, Ioan Oleleu, la Satu-Mare, cu reprezentanţii Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Taurin BOVICOOP, ca urmare a protestului organizat de aceştia pentru a reclama folosirea în produsele din lapte a unor înlocuitori şi alte practici nelegale utilizate de agenţii economici din domeniu.
„ANSVSA apreciază deschiderea arătată de către membrii AMRCR, care s-au angajat să participe la acest proiect pilot, prin devansarea acţiunilor de remodelare şi repoziţionare pe rafturi, cu delimitarea clară a fiecărei categorii de produse”, se mai spune în comunicat.
Aceste acţiuni se înscriu în strategia ANSVSA de sprijinire a crescătorilor de animale pentru obţinerea şi comercializarea produselor lactate autentice, sigure pentru consum.
Articolul 6 din Legea laptelui şi a produselor lactate nr.307/2022 prevede ca produsele pe bază de lapte cu adaos de alte grăsimi şi/sau proteine, altele decât cele lactate, să se comercializeze într-un spaţiu de prezentare şi vânzare bine delimitat, pe rafturi separate faţă de laptele şi produsele lactate autentice, cu informarea explicită către cumpărător a conţinutului acestor produse.
Aceste prevederi se aplică şi în cazul meniurilor şi reţetelor mâncărurilor, produselor de patiserie, de pizzerie, de fast-food şi de cofetărie şi al produselor culinare din alimentaţia publică la prepararea cărora s-au utilizat produse pe bază de lapte cu adaos de grăsimi şi/sau proteine, altele decât cele lactate.
De asemenea, meniurile unităţilor de alimentaţie publică vor menţiona toate produsele lactate fabricate cu grăsimi şi/sau proteine, altele decât cele lactate, folosite ca atare sau în combinaţii sau ca ingrediente în produsele de bază folosite în reţete.
„Orice neconformitate depistată de autorităţile competente de control este notificată direct operatorului economic sub a cărui denumire se comercializează produsul alimentar; dacă operatorul nu are sediul în România, notificarea se face importatorului sau distribuitorului produselor alimentare provenite din Uniunea Europeană”, prevede articolul menţionat.
În cazul modificării informaţiilor de pe etichetă de către comerciant, acesta va fi sancţionat în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
Potrivit ANSVSA, se interzice folosirea denumirilor reglementate de legislaţie şi regulamente europene pe eticheta produselor finite, inclusiv mâncăruri, produse de patiserie şi de pizzerie, de fast-food, de cofetărie, produse culinare din alimentaţia publică, care au în compoziţia lor ingrediente ce nu se încadrează în definiţiile laptelui şi ale produselor lactate.
„În cazul în care produsul finit conţine amestecuri de lapte şi produse lactate cu produse pe bază de lapte cu adaos de grăsimi şi/sau proteine, altele decât cele lactate, se va menţiona pe etichetă procentul acestora. În toate situaţiile, denumirea sub care este vândut alimentul trebuie să corespundă naturii, genului, speciei, sortimentului sau proprietăţilor alimentului ori materiilor prime utilizate în fabricaţie”, se menţionează în articolul menţionat din Legea laptelui.
Citește și: Veşti proaste de la INS. Producţia de ţiţei a României a scăzut cu 6,2%, dar au crescut importurile