va lansa o monedă de aur anul acesta cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la operațiunea „Neptun”, când aurul României a fost ascuns într-o peșteră.
„Se împlinesc anul acesta 80 de ani de când Banca Națională, cu sprijinul Guvernului României, Marelui Stat Major, Bisericii Ortodoxe și altor autorități, a transportat de aici, de la București la Tismana o mare cantitate de aur, într-un moment în care existența aurului aici, la Banca Națională, era pusă în pericol.
Operațiunea ”Neptun” și locul secret în care a fost ascuns aurul României. Peste 192 de tone, păzite de sute de soldați înarmați
Au fost fel de fel de decizii, de acțiuni, de operațiuni care au asigurat transportarea Tismana a unei cantități importante de aur. Și pentru că se împlinesc 80 de ani, guvernatorul Băncii Naționale a decis să fie bătute monede care să fie reprezentative pentru istoria acestui moment”, a spus în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, Adrian Vasilescu, consilier onorific la Banca Națională a României.
Deocamdată nu se știe exact al cărui chip va apărea pe monedă. „Decizia va fi discutată în Consiliul de Administrație. Ceea ce pot eu să intuiesc acum. Cred că va fi guvernatorul Constantin Angelescu, care a început operațiunile de pregătire și de mutare aurului și guvernatorul Ion Lepădatu, care a definitivat și a organizat paza întregii activități de desfășurare de la Tismana. Eu astăzi nu fac decât o prezumție”, a explicat Adrian Vasilescu.
Operațiunea „Neptun” reprezintă un episod enigmatic din istoria recentă a României, asociat cu transportul și ascunderea unor mari cantități de aur. În timpul regimului comunist, au existat diverse speculații și teorii privind localizarea unor comori ascunse, care se pare că includeau aur și alte bunuri de valoare. Conform unor surse, această operațiune ar fi fost orchestrată de către Securitate, poliția secretă a regimului, cu scopul de a pune la adăpost rezervele naționale de aur în cazul unui colaps politic sau militar. Deși detaliile exacte rămân obscure, se pare că aurul a fost îngropat în locații secrete, în principal în zone montane greu accesibile, pentru a fi recuperat într-un eventual moment de necesitate.
Aurul a jucat un rol semnificativ în istoria economică a României, servind atât ca o rezervă de valoare stabilă, cât și ca un mijloc de influență politică și economică. De-a lungul secolelor, resursele aurifere ale țării au atras atenția multor puteri străine, iar în perioade de criză, aurul a fost văzut ca o ultimă linie de apărare financiară. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o parte semnificativă din rezervele de aur ale României a fost transferată în Uniunea Sovietică pentru păstrare, o decizie care a generat controverse și dispute diplomatice de-a lungul decadelor. Chiar și după căderea comunismului, problema rezervei de aur și a posibilelor depozite ascunse rămâne un subiect de interes public și de speculație intensă.
În prezent, operațiuni similare cu „Neptun” sunt văzute prin prisma unei combinații de mit și realitate, reflectând anxietățile și incertitudinile unei epoci marcate de control autoritar și de frică. Deși nu există dovezi concrete care să confirme existența unor cantități mari de aur ascunse, poveștile despre Operațiunea „Neptun” continuă să alimenteze imaginația publicului și să inspire cercetări și explorări în căutarea comorilor pierdute. Aurul, cu valoarea sa eternă, rămâne un simbol al bogăției și al puterii, iar legendarele sale ascunzători reprezintă o fereastră către complexitatea istorică și politică a României.