Medicii susțin că metalele citate în studiul desfășurat de cercetătorii din Galați pot provoca probleme neurologice, oncologice și intoxicații grave.
Potrivit specialiștilor, consumul peştelui de captură, pe termen lung, ar putea fi dăunător sănătăţii noastre, din cauza acumulării de metale grele, în special mercur. Pe de altă parte, în cazul peştilor de crescătorie, apa trece prin nişte sisteme de filtrare, inclusiv biologice, iar acest lucru contribuie la reducerea poluanților și a prezenței metalelor grele, informează Adevărul.
În schimb, pe fundul Dunării ajung o serie de metale grele, iar acestea se pot revărsa și în Marea Neagră. Ele sunt inghitite de pești și ajung în carnea acestora. Din păcate, aceste metale nu sunt distruse prin procesul de gătire și ajung apoi în organismul uman.
Prorectorul Universității „Dunărea de Jos” , medicul Alexandru Nechifor, avertizează că mercurul poate duce la probleme neurologice, forme grave de intoxicație și chiar afecțiuni oncologice, în timp.
„Concentrația crescută de mercur în sânge crește riscul de leziuni neurologice pe termen lung. Aceste efecte sunt mai pronunțate la copiii care sunt încă în curs de dezvoltare. Metalele grele în general, cât și microplasticul, se acumulează treptat în organismul uman, iar efectele sunt în general pe termen mediu și lung. Pot apărea în timp și afecțiuni oncologice. Formele severe de intoxicație cu mercur pot necesita terapie de chelare. Acesta este procesul de îndepărtare a mercurului din organe, astfel încât organismul să îl poată elimina,” a declarat pentru „Adevărul”, dr. Alexandru Nechifor.
Cercetătorii gălățeni au testat 20 de persoane și au observat că mercurul din părul celor care mănâncă peşte a fost de zece ori mai mare decât limita normală.
„Am testat 20 de persoane, iar dintre aceştia trei consumă numai peşte de o bună bucată de vreme, de la un an la cinci ani. Mercurul din părul celor care mănâncă numai peşte este de zece ori mai mare decât limita normală. Toți au mers la clinici, au făcut analize de sânge, pentru că noi testăm doar părul, atât, nu şi lichidele biologice. Aceştia au mai făcut analize, dar nu au testat mercurul. Au făcut analize pe lichide biologice, în laboratoare foarte bune, şi au descoperit că au concentraţii mult peste limita normală”, a explicat dr.prof. Lucian Puiu Georgescu, rectorul Universității „Dunărea de Jos” Galați.
Originea poluării de pe Dunăre va putea fi analizată și monitorizată cu ajutorul celei mai mari nave de cercetare de pe apele interioare ale Uniunii Europene, care se construieşte în România. Este vorba de un proiect uriaş, de aproximativ 20 de milioane de euro, al Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi, care se numeşte „Sistem integrat pentru cercetarea monitorizarea complexă a mediului în aria fluviului Dunărea”.
Proiectul presupune, în principal, realizarea unei nave de cercetare, a unui centru fix de cercetare și un autolaborator, care vor găzdui 18 laboratoare dotate cu aparatură și soft-uri de ultimă generație. Ambarcațiunea, care va acoperi 2.000 de km pe partea navigabilă a Dunării, va fi finalizată în luna ianuarie 2023, conform proiectului.
Noua navă a României va fi gata să acopere undeva la 2.000 de kilometri pe partea navigabilă a Dunării. În cadrul laboratoarelor îşi vor desfăşura activitatea cadre didactice şi cercetători din universitatea gălăţeană, precum şi cercetători internaţionali. În plus, va fi achiziţionată o şalupă care va intra în zonele mai puţin accesibile pentru nava de mari dimensiuni.