Avertisment sumbru al fermierilor! Prețurile la alimente vor crește în 2023

Sunt vești proaste pentru români, la final de an. Anul agricol 2022/2023 este unul pus încă sub semnul întrebării atunci când vine vorba despre preșurile alimentelor și despre evoluția financiară. președintele Asociației Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu prezintă un nou scenariu destul de îngrijorător.

Prețurile pentru alimente vor ajunge la un nou record

Liderul Asociației Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu susține că vor exista riscuri de creștere a prețurilor dacă nu se va ține cont de mediul extrem de volatil, în condițiile în care agricultura autohtonă depinde în perioada următoare de cerere și ofertă, de mediu politic și logistică, dar și de vreme, conform declarațiilor făcute pentru Agerpres.

„Dacă în general anii agricoli erau caracterizați de o cursivitate generată de predictibilitate în ceea ce privește volumul recoltei, nivelul stabil al costurilor logistice și condițiile meteorologice la nivel local, anul agricol 2022/2023 stă sub semnul hazardului, dacă nu se va ține cont de mediul extrem de volatil. Factorii de care depinde agricultura autohtonă în perioada următoare sunt: cererea și oferta, vremea, mediul politic și logistica.

În anul agricol 2022 – 2023, cererea și oferta vor balansa negativ în dreptul ofertei. Nevoia de materie primă din zonele cu risc ridicat în asigurarea hranei va crește din motive demografice și, într-un context în care potențialul de producție internă nu se va corela cu necesarul de consum, efectele inflației se vor resimți accentuat. Tendința inflaționistă a costurilor de înființare a unei culturi rămâne de actualitate, ceea ce înseamnă că volatilitatea guvernează și acest capitol din planul de afacere al unei exploatații”, a declarat pentru AGERPRES președintele AFR.

După părerea sa, costul tot mai ridicat al îngrășămintelor va face ca prețurile alimentelor să continue să crească în forță și în 2023. Uniunea Europeană produce mai multe produse agricole decât consumă, însă acest lucru nu a izolat regiunea de impactul scumpirii alimentelor la nivel întregii lumi.

Raportul oficial al specialiștilor reliefează faptul că prețurile alimentelor din zona euro au urcat cu 7,5% în anul în curs, un maxim istoric. Se ia în considerare inflația alimentară, din moment ce „prețurile alimentelor sunt atât de vizibile și influențează foarte mult psihologia oamenilor”, susține Botănoiu.

„În timp ce investițiile în sisteme de irigații și implementarea unei strategii coerente la nivel național se lasă așteptate, consumatorul de rând plătește prețul. Mai exact, prețurile la alimente continuă să crească dincolo de un nivel considerat deja foarte ridicat”, a subliniat șeful AFR.

Zona euro aduce riscurile cele  mai mari

În același timp, în declarațiile sale, Botănoiu  mai explică și că situația este foarte riscantă inclusiv la nivelul zonei euro. În această zonă, Eurostat estimează că inflația anuală va fi în creștere, iar un avans al prețurilor la nivelul zonei euro va duce, „aproape sigur”, la creșterea lor și în alte țări europene, printre care și țara noastră. În paralel, deficitul comercial crește, pe fondul unor importuri tot mai mari, însă 2023 poate fi „anul în care vom începe să facem pași decisivi în direcția bună odată cu implementarea noului Plan National Strategic”.

Citește și: Ce se va întâmpla cu ratele românilor în 2023? În 2022 s-au raportat creșteri și de 58% ale creditelor

„Nu știu cum vom răspunde, la nivel național și nu numai, la propunerile Comisiei Europene legate de: reducerea consumului de pesticide, relația cu marea distribuție (lanțurile de mari magazine), emisiile industriale și renaturarea zonelor agricole de interes ecologic. O legislație complicată care lovește din ce în ce mai mult în fermierul român care se descurcă din ce în ce mai greu„, a punctat el.

Analizând anul agricol 2021/2022, președintele Asociației Fermierilor din România a subliniat că sectorul a fost perturbat serios de explozia prețurilor la îngrășăminte, cauzată de criza europeană a energiei, toate aceste costuri reflectându-se asupra întregului lanț alimentar și, într-un final, și în coșul zilnic al consumatorului, care decontează deja numeroase scumpiri ale alimentelor.

Agricultura a fost puternic afectată de creșterea prețului îngrășămintelor pe bază de azot. Azotul a ajuns la 900 lei/tonă în 2020 la peste 4.000 lei/tonă în 2021, iar la toate acestea se adaugă și o creștere a prețului la gazele naturale cu 40%, a energiei electrice cu 19% și a motorinei cu 21%.

„De acest scenariu nu au fost evitați nici măcar fermierii cu state vechi. Există mulți fermieri care au decis ca, în acest context al scumpirilor necontrolate la îngrășăminte, să reducă cantitatea pe care o utilizau. Însă aceasta nu este deloc o soluție, mai ales dacă-ți dorești o evoluție ascendentă și constantă a business-ului. Simpla reducere a utilizării îngrășămintelor nu este un parametru de urmat: pământul vrea să producă, iar ca să produci, trebuie să cheltuiești. În acest fel, cheia problemelor actuale poate fi rezumată într-o singură frază: producție mai mare înseamnă cheltuieli mai mari„, explică Daniel Botănoiu.

Revenind la țara noastră, există câteva bazine unde „legumicultura este la loc de cinste”, din păcate nu prea există posibilități pentru prelucrarea producției la fața locului, deși investiția nu este împovărătoare și s-ar recupera destul de repede, dar nici măcar nu există depozite pentru legume în țările vecine.

„Deși alții câștigă enorm de pe urma cooperației, mai bine fiecare cu sărăcia lui, cu toate că și în acest caz am dubii pentru că, puteți verifica, indiferent de ce spun unii, zonele unde se cultivă legume nu sunt deloc sărace. Și nici oamenii de acolo„, menționează el.

Botănoiu afirmă că asigurarea consumului intern de alimente nu este o problemă „astăzi”, chiar dacă anul acesta au fost pierderi însemnate de producție din cauza secetei, deoarece deficitul de marfă românească este acoperit din piața comună sau state terțe, însă cu costuri mult mai mari.

„Dacă nu avem marfă românească aceasta vine din piața comună sau state terțe însă cu costuri mult mai mari decât dacă producătorii români ar fi stimulați mai intens să producă și să echilibreze astfel balanța comercială cu produse agroalimentare care astăzi a ajuns la un deficit record al ultimilor ani„, spune reprezentantul agricultorilor.

Evenimente fără precedent în economia globală

Conform declarațiilor făcute de specialist, economia globală se confruntă, încă din 2020, cu foarte multe evenimente fără precedent în istoria recentă. Primul eveniment marcant pentru economie a fost pandemia, care a blocat lanțurile de aprovizionare, urmată de criza materiilor prime și a produselor energetice și conflictul militar din Ucraina.

„România are capacități de producție care ar putea asigura, în întregime, necesarul de alimente al populației. Astfel, cel mai important element al industriei alimentare este existența materiei prime din care sunt produse alimentele, lucru vizibil în cazul de față prin numărul de companii care activează în sectorul producției agricole (producția vegetală și producția animalieră). Țara noastră dispune de un potențial agricol generos și are capabilitatea să producă un volum de alimente care depășește necesarul de hrană la nivel național.

Tocmai de aceea trebuie să folosim acest avantaj pentru a asigura atât necesarul de alimente pentru populație, dar și ca resursă importantă pentru o dezvoltare economică durabilă. Din punctul de vedere al suportabilității prețurilor aplicate la clienții finali, Guvernul României a adoptat un cadru legislativ având drept scop plafonarea și compensarea prețurilor finale pentru anumite categorii de consumatori finali de energie electrică și de gaze naturale, astfel încât acestea să nu creeze dezechilibre majore între nevoia de consum și puterea de cumpărare”, a punctat Botănoiu.

 Principalele  măsuri luate de România

Daniel Botănoiu mai este de părere că seturile de decizii luate până acum în România pentru combaterea inflației au vizat plafonarea prețurilor la electricitate și gaze naturale, dar a fost vehiculată intens și ideea reducerii TVA, fie doar pentru gaze și electricitate, la 5%, fie cota generală, fie pentru alimente (scădere sau chiar eliminare).

„Scăderea TVA la alimente de la 24% la 9%, operată în 2015, s-a transmis în prețuri în proporție de 80%, într-un moment în care toate țările europene se confruntau cu inflație negativă. În prezent, cu presiuni inflaționiste interne și externe, este greu de presupus că reducerea TVA s-ar reflecta la fel de mult în prețuri. Așadar, efectul reducerii TVA ar fi resimțit doar în oarecare măsură și temporar de către consumatori, în timp ce comercianții și-ar putea acoperi astfel o parte din costurile suplimentare generate de scumpirea utilităților, dacă nu transferă reducerea de TVA în scăderea prețurilor. Totodată, o astfel de decizie ar stimula prea puțin economia locală, dat fiind că balanța comercială a României este de multă vreme deficitară, inclusiv in cazul produselor agroalimentare„, spune șeful AFR.

În afară de măsura prin care se decide reducerea TVA, printre măsurile fiscale de combatere a inflației vehiculate în ultimele luni se mai numără scăderea accizelor la carburanți (la care s-a renunțat pe fondul discuțiilor cu Comisia Europeană) și reducerea contribuțiilor sociale.

Impactul cel mai previzibil a fost la scăderea contribuțiilor sociale. Având în vedere că atât contribuția la sănătate (CASS) cât și cea la pensie (CAS) sunt în sarcina angajatului, suma exactă cu care crește venitul net va putea fi calculată imediat ce se cunoaște procentul cu care se reduce contribuția, afirmă Botănoiu.

„Ca o consecință directă, scade presiunea pe angajatori, care pot astfel analiza înființarea de noi locuri de muncă. Povara fiscală pe muncă, una dintre cele mai mari din UE, reprezintă de multă vreme un factor descurajant pentru investiții în România. În țara noastră, salariile sunt taxate cu aproximativ 43% din venitul brut, în timp ce în Bulgaria taxele ajung la 35%, în Croația și Polonia la 39%. Măsurile pentru menținerea și atragerea forței de muncă sunt cu atât mai importante în această perioadă în care populația aptă de muncă scade constant, iar necesarul este în creștere accelerată, dacă ne raportăm doar la implementarea proiectelor cu fonduri europene, în special cele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență.

În același timp, este adevărat că și reducerea taxelor pe muncă ar avea impact asupra bugetului dar, în acest caz, există perspectiva recuperării sumelor din creșterea numărului de locuri de muncă (contribuții sociale și impozit pe venit, taxe pe profit din dezvoltarea afacerilor, taxe pe consum din creșterea producției interne etc.)„, explică președintele asociației agricole.

Citește și: Vin bani de la APIA. Directorul Adrian Pintea confirmă când vor fi făcute plățile