Impozitul pe bacşiş ar putea fi eliminat. Măsura a adus un „başcşiş” de 34 de milioane de lei au ajuns în visteria statului

Impozitul pe bacşiş ar putea fi eliminat, la doi ani de la implementare, pe motiv că a adus bugetului de stat venituri de 3 ori mai puţine decât se aşteptau autorităţile. Un proiect de lege în acest sens a fost deja depus la Parlament. Industria este împărţită: unii patroni de restaurante sustin că încasările lor venite din bacşiş au crescut, în timp ce alţii spun că veniturile angajaţilor au scăzut.

În ultimul an, 34 de milioane de lei au ajuns în visteria statului de pe urma impozitării bacşişului. De trei ori mai puţin decât estimările făcute de Executiv. Una din explicaţii este legată de faptul că unele restaurante nu declară tot bacşişul netrecut pe nota de plată. Locaţiile prinse au fost amendate numai anul trecut cu 7 milioane de lei.

Bacșișul a devenit o obligație. Un român a rămas mască atunci când a văzut nota de plată: „Ce se întâmplă în Cluj?”

Acum, parlamentarii ar putea decide eliminarea taxării bacşişului. La Senat a fost depus deja proiect de lege.

Claudiu Năsui, iniţiatorul proiectului, USR: Putem să plătim cu cardul, putem să facem ce făceam şi acum. Apare pe bon, apare pe notă, banii sunt fiscalizaţi, intră în sistem, doar că nu li se mai percepe 10% impozit. E un impozit disfuncţional. Nu de acolo o să se echilibreze bugetul.

Impozitarea bacşişului a împărţit industria în două.

Cătălin Mahu, patron restaurant: S-a simţit că cineva le ia bani din buzunar. Legea este aşa, doar pentru ospătari. Nu e corect. E discriminatorie. Eliminarea ei ar rezolva această dispută şi încă un lucru, ar elibera contabilitatea de a mai face încă o situaţie.

Dragoş Panait, patronul unui restaurant: Există o formă prin care companiile astăzi pot plăti acel bacşiş din veniturile societăţii respective, faţă de trecut, când aveai petrecerea corporate şi nu prea avea cine să îţi plătească bacşişul.

Daniel Mischie, vicepreşedinte, HORA: Bacşişul nu este impus, deci el nu afectează preţurile din meniu. După implementarea bacşişului reglementat, valoarea absolută a crescut de la 8,5 a 9,5, 10% în total industrie. Deci, practic, angajaţii, ostătarii câştigă mai mult astăzi în industrie.

Și clienţii au păreri împărţite.

Prefer să la să cash pentru că ştiu că ajunge direct la chelner.

Pe nota de plată, clar, pentru că nu prea folosesc cash.

Dacă se plăteşte nota cash sau card, tot cash las şi chelnerului.

Economiştii spun că nu sumele lăsate chelnerilor este adevărata problemă a României, când vine vorba de evaziune fiscală.

Adrian Benţa, expert în fiscalitate: Statul ar putea să combată transferurile de profituri pe care le fac multinaționalele prin preţuri de transfer sau statul ar putea să îşi reducă acele cheltuieli inutile prin care anumite licitaţii publice sunt trunchiate.

Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în Parlament şi mai apoi votat ca să-şi producă efecte.
Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în Senat și apoi în Camera Deputaților, for decizional, iar dacă va fi adoptat, va elimina obligativitatea impozitării bacșișului. Astfel, se va reveni la sistemul anterior, în care bacșișul nu este evidențiat pe bonul fiscal și nu este  considerat venit impozabil.

Implementarea legii a fost un eşec evident, arată inițiatorii proiectului, care precizează că veniturile statului din impozitarea bacşişului sunt mult sub estimările iniţiale şi nu corespund „nici măcar celor mai pesimiste prognoze”. În primul an de aplicare, Guvernul a încasat impozit pe bacșiș de sub 30 de milioane de lei, o sumă de trei ori mai mică decât estimările iniţiale.

De asemenea, în pofida intenției de a aduce fonduri suplimentare la bugetul statului, această măsură a crescut costurile de conformare pentru operatorii economici și a avut un impact direct asupra prețurilor pentru clienți, mai arată autorii proiectului.

Suma câștigată de un ospătar la mare, din bacșiș, în „seara cea mai bună”

Fără bacşiş impozitat, ce prevede expunerea de motive

„În contextul impozitării bacșișului, chelnerii și clienții sunt cei mai afectați. Chelnerii pierd o parte semnificativă din veniturile lor, iar clienții se confruntă cu prețuri mai mari și, uneori, cu servicii de calitate inferioară, deoarece chelnerii sunt descurajați să ofere servicii suplimentare.

Bacșișul reprezintă adesea o parte semnificativă din veniturile angajaților din domeniul ospitalității, iar prin impozitarea sa se reduce motivația angajaților de a oferi servicii de calitate și de a se strădui să satisfacă nevoile și dorințele clienților. Acest lucru poate duce la o scădere a calității experienței în industria ospitalității și poate afecta în final competitivitatea acestei industrii”, se precizează în expunerea de motive.

Mai mult, impunerea unui impozit pe bacșiș „aduce cu sine o creștere a costurilor administrative și pentru stat, deoarece este necesară monitorizarea, colectarea și administrarea impozitului”.

„Această creștere a cheltuielilor administrative reflectă ineficiența măsurii care nu aduce un beneficiu proporțional în încasările fiscale. Datele privind încasările fiscale din impozitarea bacșișului subliniază ineficiența măsurii, veniturile obținute din impozitarea bacșișului fiind mult sub estimările inițiale și nu justifică cheltuielile administrative și eforturile depuse în implementarea și monitorizarea acestei măsuri fiscale.

În plus, cheltuielile și resursele administrative ale statului alocate pentru implementarea și monitorizarea impozitării bacșișului ar putea fi mai bine direcționate către alte domenii și programe care aduc beneficii mai mari pentru societate”, argumentează inițiatorii.