Bacșișul urmează să apară, începând cu 1 ianuarie 2023, atât pe o notă pe plată, cât și pe bonul fiscal. Cu toate acestea, aceste sume provenite din bacșiș vor ajunge integral la angajați, iar banii proveniți din această sursă ai angajaților vor fi considerați sume cu reținere la sursă, fără să fie cuprinse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale și fără a intra în sfera de aplicare a TVA, conform proiectului de lege căruia comisia de buget a deputaților i-a întocmit raport de adoptare.
Nerespectarea prevederilor legate de bacșiș va fi considerată contravenție, sancționată cu amendă cuprinsă între 2.000 lei și 4.000 lei.
Mediul de afaceri a fost de părere că această modificare ar trebui să apară și în acest sens încă din 2019 Ministerul Finanțelor a prezentat un proiect. Proiectul Finanțelor nu a mai ajuns însă să fie discutat de Guvern, iar fostul senator PSD Eugen Teodorovici, de asemenea ministru al Finanțelor în Guvernul Dancilă, a depus un proiect de lege identic în Senat. Proiectul a fost votat în Senat în octombrie 2019 și de atunci nu a mai fost luat în discuție de comisiiile de spcialitate ale deputaților în vederea întocmirii unui raport.
Conform formei amendate de deputați, prin bacșiș se înțelege ”orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus față de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 – “Restaurante”, 5630 – “Baruri și alte activități de servire a băuturilor”. Bacșișul nu poate fi asimilat, din punctul de vedere al TVA, unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.”
Pentru operatorii economici prevăzuți, bacșișul încasat de la clienți se evidențiază pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia. Operatorii economici vor avea obligația de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacșișului oferit, între 0% și 15% din valoarea consumației.
Nota de plată trebuie să conțină și o alta rubrică în care clientul să poată înscrie suma oferită drept „tip”, în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacșișului acordat. Este interzis operatorilor economici să condiționeze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordare a bacșișului. Acesta se evidențiază distinct pe același bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate și este introdus în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacșiș”.
În situația în care, la solicitarea clienților, utilizatorii eliberează acestora și factură, „tips”-ul se evidențiază distinct și pe aceasta. Sumele reprezentând bacșis, astfel evidențiate în factură, se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici sau altor entități plătitoare pe seama cheltuielilor de protocol și au regimul fiscal al acestora, în limita nivelului de deductibilitate stabilită prin Codul fiscal. Amendamentul a fost clarificat și completat în scopul stabilirii regimului contabil și fiscal al bacșișului pentru clienții care au calitatea de operatori economici sau reprezintă o alta entitate juridică, în sensul că acesta se califică drept cheltuială de protocol, atât contabil, cât și fiscal.
Țări în care tips-ul se pune pe nota de plată, dar se obișnuiește și un bacșiș extra: Italia, Elveția, Columbia, Egipt, Bolivia. Țări în care bacșișul este inclus în notă și nu se așteaptă nimic în plus: Argentina, Franța, Brazilia. Țări în care nu se lasă „tips”-ul: Finlanda, Danemarca, Japonia, Noua Zeelandă, China. Țări în care clientul lasă între 10 și 20% din nota de plată: Germania, Marea Britanie, Cehia, Croația, Canada, Turcia, Grecia, Spania, Rusia, Statele Unite ale Americii etc.