România ar putea evita recesiunea, cu toate că va fi o creștere economică mult mai mică în 2023, comparativ cu anul preceden. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a afirmat că BNR-ul rămâne optimist, iar că spre finalul anului inflația ar putea ajunge la un procent cu o singură cifră.
„Evităm o recesiune, considerăm că nu va fi o recesiune în 2023. Aproape cu certitudine, nu vedem semnale de recesiune, chiar dacă creșterea economică va fi mai mică decât în 2022. ROBOR stagnează, a coborât ușor, nu mai sunt șanse să se apropie de 8%, așa cum am avut în cursul anului trecut.
Maximul s-a atins, dar o scădere semnificativă se va simți abia când vom avea o scădere semnificativă a inflației, mai accentuat spre trimestrul al treilea și, conform acestui scenariu pe care încercăm să-l conturăm și prin decizia de ieri (marți – n.r.), să avem la sfârșitul anului o inflație de o singură cifră”, a spus Dan Suciu la Digi24.
Marţi, rata dobânzii de politică monetară a fost majorată de la 6,75% la 7%, fiind prima creştere din 2023.
Potrivit comunicatului Băncii Naționale a României, „rata anuală a inflației va scădea, probabil, în trimestrul I 2023, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (noiembrie 2022), dar va coborî mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent”.
Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei, a scăzut joi la 7,43% de la 7,44% valoare înregistrată în şedinţa precedentă, potrivit datelor BNR. Indicele ROBOR la şase luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 7,70% de la 7,71%, scrie antena3.ro.
Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a scăzut la 8,01% de la 8,03%.
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.
Alte articole: Ce se întâmplă cu legalizarea activităților casnice? Ministrul Muncii tras la răspundere de Raluca Turcan