Ministrul Muncii, Marius Budăi, nu face nicio promisiune de măriri salariale pentru profesorii care amenință să intre în grevă generală de luni. El adaugă că legea salarizării nu se poate face „peste noapte” și că ministerul nu are „un sac de bani” pe care să-l împartă la toată lumea.
Declarația vine în condițiile în care sindicatele din învățământ spun că de luni vor intra în grevă generală. De asemenea, personalul medical amenință cu un protest similar, începând cu 1 iulie, pentru că multe sporuri nu sunt actualizate și că unele categorii au nevoie de măriri salariale.
„Cu siguranță că cerințele lor sunt îndreptățite. Discutăm și avem toată deschiderea. Vom dezbate aceste aspecte odată cu discuțiile pe legea salarizării”, a spus Budăi la Digi24.
„Din păcate nu o putem face peste noapte. Avem deja materiale de la toate ministerele de linie, le-am înaintat și la Banca Mondială, facem analize de impact după care stăm iar la masă și discutăm”, a adăugat Marius Budăi.
Întrebat dacă există posibilitatea creșterii salariilor profesorilor, Budăi a spus: „Asta trebuie discutat foarte serios. Nu emit nicio ipoteză până nu vedem analizele de la Banca Mondială, până nu discutăm cu Comisia și cu Ministerul de Finanțe”.
„Nu există la Ministerul Muncii un sac de bani pe care să-l împărțim la toată lumea. Haideți să fim obiectivi”, a spus ministrul.
„Trebuie cu toții în coaliție și în Guvern să luăm o decizie. E foarte simplu să te scapi de o responsabilitate”, a mai spus Marius Budăi.
Profesorii vor intra din 22 mai în grevă generală, după cum au anunțat sindicatele din Învățământ. Una dintre revendicările profesorilor se referă la creșterea salariilor. Salariul net unui profesor debutant cu studii superioare de lungă durată este de circa 2.400 de lei, potrivit grilei de salarizare.
Preşedintele Klaus Iohannis a precizat, miercuri, că nemulţumirile profesorilor privind salariile sunt îndreptăţite, în contextul inflaţiei pe care o avem, însă problema a fost artificial amestecată cu dezbaterea privind legile educaţiei. Şeful statului a explicat că salarizarea şi chestiunile legate de acest aspect nu sunt reglementate de legile educaţiei, ci de legea salarizării şi a adăugat că va insista la nivelul Ministerului Muncii să lucreze mai rapid la acel proiect pentru ca „grilele pentru învăţământ să fie unele care satisfac nevoile sistemului”.
„Am fost informat despre toate aceste chestiuni, inclusiv că astăzi au avut loc mai multe întâlniri în care s-au negociat mai multe chestiuni. Trebuie să vedem un pic lucrurile cum se aşază ele. Prima chestiune – solicitările dascălilor pentru măriri salariale, după părearea mea, sunt îndreptăţite, în condiţiile în care am avut şi avem încă o inflaţie destul de mare, este clar că aici vorbim de o reaşezare, dar în realitate avem nevoie de mult mai mult. Şi am spus aceste lucruri de foarte multe ori în timp ce lucram la proiectul România Educată – dacă dorim să avem în România un învăţământ de foarte bună calitate, atunci trebuie să avem toate condiţiile, nu doar şcoli moderne, săli de clasă bine dotate, cabinete bine dotate, trebuie să avem grijă şi de cei care formează tânăra generaţie, adică trebuie să avem grijăde dascăli să aibă condiţiile pentru a îşi face treaba aşa cum trebuie. Printre care una foarte importantă este evident salarizarea”, a afirmat Klaus Iohannis, într-o conferinţă de presă susţinută miercuri la finalul Summitului Consiliului Europei care a avut loc la Reykjavik, Islanda.
El a adăugat că „dascălii trebuie plătiţi la adevărata lor valoare”. „Aici le dau dreptate. Această chestiune, cel puţin aşa mi s-a părut în spaţiul public, este artificial amestecată cu dezbaterile pe legile educaţiei. În legile educaţiei chestiunile salariale nu apar. Au locul lor acolo, salarizarea trebuie să apară în grila naţională de salarizare care trebuie să fie actualizată. Şi aştept şi eu şi o să insist pe această chestiune ca la Ministerul Muncii să se lucreze un pic mai repede pe noul proiect de lege a salarizării şi grilele care se fac pentru învăţământ să fie unele care sigur satisfac nevoile sistemului”, a mai spus preşedintele Iohannis.
Şeful statului a mai precizat că pentru a avea un sistem de educaţie performant, atunci şi dascălii trebuie să fie plătiţi corespunzător.
„Dacă aceste chestiuni se obţin prin grevă? Sigur este o întrebare care se poate pune, însă sindicatele îşi fac planul lor şi nu acestea le discut, eu discut despre nevoile sistemului educaţional din România şi aici trebuie să avem grijă. Dacă vrem într-adevăr un sistem foarte performant şi avem pretenţii de la dascăli, atunci trebuie să îi plătim”, a conchis Preşedintele României.
Ministrul Muncii Marius Budăi a afirmat că Guvernul are deschidere spre dialog, referindu-se la nemulţumirile persoanelor care lucrează în învăţământ privind salariile, şi există un plan în acest sens, însă legea salarizării unitare nu poate fi făcută pe bucăţi, acum pentru profesori, apoi pentru o altă categorie salarială. Social-democratul a adăugat că aceste probleme vor fi rezolvate, dar aspectele ce ţin de salarizare nu pot fi introduse în noile legi ale educaţiei, prin urmare modificările şi măsurile nu pot fi luate „peste noapte”.
Sindicaliştii din educaţie au anunţat, miercuri, după întâlnirea cu premierul Ciucă, la Palatul Victoria că nu s-a ajuns la un acord şi că greva din învăţământ va începe luni, 22 mai, pentru că promisiunile sunt nesatisfăcătoare.
La rândul său, premierul Nicolae Ciucă a declarat, la începutul şedinţei de Guvern de miercuri, despre discuţiile cu sindicatele din educaţie, la care au participat şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu şi miniştrii Educaţiei şi cel al Finanţelor, că au prezentat foarte clar care sunt posibilităţile bugetare ale Executivului în momentul de faţă şi că şi-au asumat la nivelul coaliţiei că în programul de guvernare care va fi aprobat săptămâna viitoare şi cu care va intra în funcţiune noul Guvern, să rezulte foarte clar că educaţia reprezintă prioritate naţională.
Simion Hăncescu, preşedintele FSLI a declarat miercuri că în negocierile de la Guvern, sindicatele au cerut să se dea o Ordonanţă de urgenţă, ca prim semn al bunelor intenţii, prin care să se acopere rata inflaţiei, dar premierul şi preşedintele PSD au spus că este imposibil, pentru că ar trebui să dea la toată lumea. Începuseră să facă calcule în faţa noastră, a mai spus Hăncescu, precizând că zarurile au fost aruncate în privinţa grevei şi că recomandarea sa este ca elevii să stea acasă, pentru că ei mai mulţi profesori nu vor preda şi nici măcar obligaţia de a-I supraveghea nu o au.
”Ce încredere să mai avem dacă după 5 luni de discuţii, au început din luna decembrie, le-am spus, atenţie, că avem o problemă în învăţământ, s-a acordat o mărire de salariu de 5% în ianuarie 2023, în condiţiile în care inflaţia a fost undeva la 16% cea oficială, preţurile reale s-au dus la 25% sau 30%. S-a prăbuşit puterea de cumpărare a celor din învăţământ, în condiţiile în care salariile sunt cele pe care le ştim, 2.500 la debutanţi şi un profesor cu 35 de ani de muncă poate avea 4.500 de lei. Nu mai vredem în declaraţii, vrem lucruri certe, ferme”, a spus Simion Hăncescu, în emisiunea Proiect de ţară: România, de la Prima News.
Preşedintele FSLi a povestit ce s-a întâmplat la negocierile de la Palatul Victoria. ”Am vorbit cu premierul şi cu preşedintele Ciolacu, începuseră să facă anumite calcule în prezenţa noastră, eu cred că o treabă serioasă înseamnă să vină cu temele făcute, nu faci calcule cât ar mai trebui, unde suntem, cum stăm. Problema este ştiută de mult timp, se ştia din luna ianuarie, când s-a depus o grilă la Ministerul Muncii, care pornea de la principiul că profesorul debutant să aibă salariul egal cu salariul mediu brut pe economie, în jur de 4.000 de lei net. I-a cerut şi doamnei ministru care ar fi impactul. Cert este că aruncatul pisicii de la unul la altul nu mai merge. Oamenii vor fapte”, a arătat Hăncescu.
El a menţionat că ””au cerut să se dea o OUG, ca prim semn al bunelor intenţii, prin care să se acopere rata inflaţiei, care a condus la prăbuşirea puterii de cumpărare.
”Au spus că acest lucru este imposibil, pentru că ar trebui să dea la toată lumea. Dacă nu se vine cu un plan foarte clar şi asumat public, politic, printr-un document, vă spun că lucrurile se complică”, a completat reprezentantul sindicatelor.
Întrebat ce atmosferă a fost la negocieri, Hăncescu a spus: ”Cred că starea pe care o aveau altă data nu au avut-o astăzi şi cred că realizează gravitatea situaţiei pentru că le-am şi reproşat un lucru, un reproş care a venit de la mile de oameni care au fost în stradă, pe 10 mai, au fost 15.000 de oameni la Bucureşti şi era corect să ne invite să discute cu noi 5 minute. Oamenii s-au radicalizat şi după această gafă pe care au făcut-o guvernanţii”, a afirmat el.
Simion Hăncescu s-a referit şi la reacţia şefului statului. ”Preşedintele a spus corect, profesorii au dreptate. (..) Rămâne de văzut dacă intervenţia sa va fi salvatoare, dacă va fi luat în seamă sau nu. Este o întrebare pe care ne-am pus-o imediat după ce am văzut declaraţia. Totuşi, are un cuvânt de spus, este preşedintele României şi are pârghiile necesare pentru a dezamorsa acest conflict. (..) Poate să îi cheme la Cotroceni să le spună găsiţi soluţii”, a arătat preşedintele FSLI.
Despre ce se va întâmpla luni cu elevii, Hăncescu a spus: ”Recomandarea este mai bine să stea acasă, pentru că cei mai mulţi profesori nu vor preda, nu vor asculta şi greva înseamnă încetarea lucrului, nici măcar obligaţia de a-I supraveghea nu o au. Greva se face la locul de muncă conform legislaţiei, dar elevii vin degeaba la şcoală. Acolo unde sunt profesori care au optat pentru grevă, pentru că mai avem (..) acolo acei colegi îi vor supraveghea”, a mai spus Hăncescu.
Hăncescu a arătat că ”zarurile sunt aruncate” în privinţa grevei. ”Să nu se înţeleagăgă că noi suntem setai pe grevă, indiferent ce se întâmplă. Aşteptăm încă miracole, minuni. I-am spus premierului astăzi că ne poate invita şi la 2 noaptea, şi duminică şi sâmbătă, pentru că suntem 24 din 24 în slujba oamenilor, dar să fie ceva serios”, a completat el.