În contextul investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, împreună cu investițiile care vin din Politica de Coeziune, plus creșterile salariale, Bugetul Educației pentru 2024 va fi destul de consistent, crescând cu 57% față de cel alocat pentru acest an, fiind ceea ce a declarat Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, în cadrul unei conferințe de presă.
Mai mult decât atât, acesta a menționat faptul că bugetul pentru anul viitor va fi focusat asupra investițiilor.
„A avut loc o primă discuţie în Coaliţie despre bugetul pentru anul 2024 şi au fost enunţate primele cinci principii care vor sta la baza acestuia. Întâi de toate, bugetul este orientat pe investiţii, cu investiţiile importante pe care le realizăm în acest an din fonduri europene şi eforturile pe care le facem pentru ca investiţiile din fondurile europene să fie prioritare şi să poată fi duse la bun sfârşit, aşa cum sunt prevăzute în regulile Comisiei Europene.”, a declarat Boloş, la conferinţa „Bugetul şi finanţarea României în 2024: la ce să se aştepte economia?”, potrivit știripesurse.
Marcel Boloș a menționat că anul 2024 a fi surprins de un portofoliu care va asigura și o cotinuare a absorbției, dar și un buget consistent care va fi direcționat investițiilor.
„Pot să vă spun că bugetul orientativ pentru investiţii în anul 2024 este peste cel alocat în prezent. Să nu uităm că, în prezent, peste 110 miliarde au fost alocate în buget pentru investiţii, respectiv un procent de 7,2% din PIB şi, în felul acesta, politica investiţională pentru anul 2024 are ca prioritate fondurile europene, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi resursele alocate din bugetul de stat pentru ceea ce înseamnă programul Anghel Saligny, un program care, în esenţă, este axat pe infrastructură, mai ales de drumuri, apă, canalizare şi racordare la gaz în mediul rural.”, a comunicat Ministrul, potrivit sursei citate anterior.
În esență, Bugetul Educației pentru 2024 va crește cu aproximativ 57%. Șeful de Finanțe a anunțat că va fi o alocare importantă de resurse din bugetul de stat ce vizează în special dezvoltarea comunităților rurale.
„Al doilea mare principiu care a fost agreat în Coaliţia de guvernare este cel cu privire la marile servicii publice – şi mă refer aici în special la Educaţie şi la Sănătate, Educaţia, având un buget planificat şi agreat, atât din perspectiva componentei de investiţii, cât şi a componentei de funcţionare.
Un buget record pe care n-am să îl menţionez acum, pentru că cifrele pot să mai suporte ajustări, respectiv modificări, dar cu siguranţă investiţiile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, împreună cu investiţiile care vin din Politica de Coeziune, plus creşterile salariale care s-au acordat deja încă din luna iulie 2023, fac ca acest buget să fie unul extrem de consistent, aproape cu 57% mai mare faţă de bugetul alocat pentru acest an.”, a adăugat acesta, potrivit sursei citate.
Mai mult decât atât, va fi buget alocat și către Sănătate, prin PNRR și Programul Operațional de Sănătate.
„Aici suntem în aceeaşi situaţie, în care investiţiile care vin din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, la care se adaugă alocările din Programul Operaţional de Sănătate, care sunt peste 3,6 miliarde euro, fac ca, alături de componenta de funcţionare pentru sănătate, să avem de asemenea un buget ambiţios alocat pentru domeniul de sănătate.”, a declarat acesta, conform sursei citate.
Cel de al treilea princiiu va fi constituit din asigurarea și creșterea încsărilor la bugetul de stat, precum și măsurile de combatere a evaziunii fiscale. Acestea sunt cuprinse în Legea privind măsurile fiscal-bugetare, şi care vor intra în vigoare începând de sâmbătă.
„Al patrulea principiu important este cel de utilizare raţională a cheltuielilor de funcţionare ale instituţiilor statului, demersuri pe care le-am realizat şi până în prezent. După cum se ştie, sunt trei seturi de măsuri care au stat la baza acestei utilizări eficiente a fondurilor alocate serviciilor publice.
Mă refer la pachetul de măsuri de pe vremea domnului ministru Câciu pentru ceea ce înseamnă cheltuielile de funcţionare ale statului, celebra Ordonanţă 34. Apoi, avem de asemenea trei categorii de măsuri de reducere a cheltuielilor publice în legea asumată prin răspundere guvernamentală în cursul lunii septembrie şi recenta măsură de reducere a cheltuielilor şi controlul cheltuielilor realizate de autorităţile publice locale, prin care, sigur, încercăm să ne încadrăm în ţintele de deficit bugetar asumate de România în relaţia cu Comisia Europeană.”, a adăugat Ministrul Finanțelor, conform celor citate.
Marcel Boloș a menționat și cel de-al cincelea principiu, iar acesta a spus că stă la baza bugetului pentru anul 2024, fiind cel care va fi alocat pentru drepturile de asistență socială. De asemenea, alocările acestea fac trimitere către pensii și cele care țin de celelalte drepturi cu caracter social, cu un buget de peste 200 de miliarde de lei alocat în 2024, respectându-se astfel o serie de angajamente asumate prin PNRR faţă de Comisia Europeană.