Când sunt Floriile în 2025. Cunoscută şi ca sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, această sărbătoare este cea mai mare din Postul Mare și amintește de intrarea triumfală a Mântuitorului în cetatea Ierusalimului, a doua zi după ce L-a înviat pe Lazăr.
Mare a fost bucuria oamenilor atunci când au aflat vestea sosirii Fiului lui Dumnezeu şi au ieşit în întâmpinarea Lui cu ramuri de finic, strigând: “Osana întru Cel de Sus! Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului”.
Aşadar, în acest an, Duminica Floriilor este în data de 13 aprilie. Această duminică îi pregătește pe credincioși de biruința lui Hristos asupra morţii, care urmează să aibă loc cinci zile mai târziu, în Vinerea Mare.
Floriile deschid săptămâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută ca „Săptămâna Patimilor”.
Citeste si Paște 2025. Câte zile libere vor avea angajații și când începe vacanța elevilor
În Săptămâna Patimilor, în fiecare biserică se oficiază, zilnic, Deniile, slujbe prin care credincioşii îl petrec pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere.
De asemenea, în Duminica Floriilor este dezlegare la peşte. În popor se spune că peștele consumat în această zi are puteri tămăduitoare și cine mănâncă se va lecui de orice boală.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții este a ramurilor de salcie. Credincioșii duc ramurile la biserică, în dimineața de duminică, unde vor fi sfinție de către preot. După terminarea slujbei fiecare participant va lua crenguțe de salcie acasă, pe care le va păstra într-un loc curat, de regulă lângă o icoană.
În unele zone ale țării se obișnuiește ca ramurile de salcie să fie puse și la mormintele rudelor, în acest mod aceștia vor ști că se apropie Paștele.
De asemenea, unele persoane folosesc crenguțele de salcie pentru a se lega cu ele în jurul taliei, să nu-i doară mijlocul și să fie rezistenți la muncile câmpului ce vor urma, potrivit traditii-superstitii.ro
Salcia se consideră că are puteri nebănuite și în vreme de necaz sau boală va fi de ajutor celui care o folosește.
Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic și măslin, ramuri cu care Mântuitorul a fost întâmpinat la intrarea in Ierusalim.
În ziua de Florii, multe gospodine coc atâtea pâini câți membrii are familia, însă sunt diferite, în funcție de vârstele celor din familie. Pâinile se împletesc din aluat de grâu și sunt ornate cu figurine sau cruci din același aluat. Pâinile se vor da de pomană celor săraci pentru a fi feriți de probleme și necazuri.
O superstiţie specifică acestei sărbători este aceea că fetele să fiarbă apă cu busuioc. Fetele merg la miezul nopții să fiarbă apa și să o pregătească pentru a se spăla pe cap cu ea a doua zi, pentru a avea un păr frumos și strălucitor.
Această apă o pun apoi la rădăcina unui păr înflorit, spunând: “Cât de frumos e părul înflorit, așa de frumoasă să fiu și eu; cum se uită oamenii la un păr înflorit, așa să se uite și la mine!”
Duminica de Florii se spune că aduce veşti despre cum va fi vremea de Paşte sau cum va fi timpul în vara care va urma. Aşa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. De asemenea, dacă până la Florii cântă broaștele, atunci vara va fi frumoasă.
Citeste si Paște 2025. Cât va costa carnea de miel
Vara, când vremea este urâtă, se pun mâţişori pe foc, pentru ca fumul acestora să alunge trăsnetele şi fulgerele. Nu se munceşte în această zi, iar masa trebuie să fie întinsă tot timpul.
În jur de 1, 5 milioane de români își sărbătoresc onomastica. Dintre cei sărbătoriţi, aproape 900.000 sunt femei, arată statisticile. Cele mai întâlnite nume la femei sunt Viorica, Florentina, Florica. Sunt și românce cu nume mai rare, precum Garofiţa, Micşunica, Panseluţa sau Crizantema, potrivit Ziarul Unirea
La bărbați sunt sărbătoriți cei care poartă numele de Florin, Viorel, Florian, cel mai des întâlnite, precum și cei botezați Trandafir, Bujor, Mărgărit sau Crin.