Așadar, era decarbonării a început, iar cărbunele nu mai este o variantă. Acesta se situează pe ultimele locuri în graficul surselor care generează electricitate pentru România. Datele Transelectrica arată că energia din cărbune nu a depășit 8-900 MWh/zi, cu maximum 1.000 de MWh, acest lucru arată diferența dintre nevoia de cărbune în anii trecuți, când 2.000 de MW zilnic însemna producție scăzută, scrie economedia.ro.
Energia eoliană a fost peste cărbune, cea nucleară de asemenea și nici hidrocarburile nu s-au lăsat mai prejos. Aceasta este o situație inedită, care nu s-a mai întâmplat în istoria României. Și energia hidro este, ca de fiecare dată, peste cărbune.
În câțiva ani, Complexul Energetic Oltenia va trebui să-și închidă cu totul turbinele generatoare de energie pe bază de cărbune. CE Oltenia este cel mai important punct din planul de independență energetică a României depus la Bruxelles.
Te-ar mai putea interesa și: România nu face economie la energie. Penultimul loc din UE este ocupat de țara noastră. Vecinii bulgari pe primul loc
ComplexulHunedoara a devenit irelevant, funcționează sporadic și doar pe servicii de sistem – adică în cazul extrem în care Sistemul Energetic Național are nevoie. Complexul Energetic Oltenia, momentan funcțional, este drastic subcapacitat.
„Niciodată CEO n-a funcționat așa, la nici 1.000 de MW. În fapt, la 1.700 MW era deja alertă. Acest fapt este drumul sigur către ieșirea din piață a cărbunelui și, în cele din urmă, la închidere. Acesta este rezultatul depunerii planului de decarbonizare la Bruxelles, cu rezultatul închiderii CEO în 2026, și a-l lega de banii din PNRR.
Planul de decarbonizare, care înseamnă închiderea CEO – că despre ce altă decarbonizare putem vorbi – a fost făcut fără nicio dezvoltare în paralel. Spre deosebire de alte țări, vedem acum Germania și Polonia, noi am luat decizia să închidem, pur și simplu, cărbunele, fără a avea un plan de conversie a termocentralelor pe gaz, fără a avea odată terminată centrala pe gaz de la Iernut, fără să ai ce să pui în loc.
Continuând așa, văd probleme mari cu asigurarea cashflow-ului, încă din martie. Ca să rezolve situația, vor tăia din cheltuielile cu serviciile, mentenanță și celelalte, n-au ce să facă. Plus concedieri. Ca să nu mai vorbim că, atunci când se vor termina contractele bilaterale în derulare, mergând atâta timp subcapacitat, cum vor mai putea intra în piață. Văd un 2023 crunt pentru CEO”, a declarat un angajat al CEO pentru sursa citată.
Nu toată lumea, însă, vede situația complexului atât de neagră. Chiar dacă producția este mică, achiziția obligatorie a certificatelor de emisii CO2 face ca prețul de piață al CE Oltenia să fie fără competiție.
„Dacă prețul certificatului este la 100 de euro, ce poate să facă CEO în piață? Dacă prețul curentului de la CEO pleacă de la 100 de euro, la care se adaugă costuri și marja, cum să vinzi în piață? Uitați-vă cine închide piața, eolianul, solarul și chiar hidrocarburile. Nu înseamnă însă că, implicit, vor exista problemele cu cashflow-ul.” a completat angajatul.