Testamentul și sfârșitul vieții nu sunt, cu siguranță, nu se numără printre acele teme care pot fi tratate superficial. Cu toate acestea, un astfel de document ne oferă posibilitatea de a părăsi această lume asigurându-ne că lăsăm în urma noastră lucrurile așa cum ne dorim și că ce am agonisit într-o viață ajunge la cei care ne sunt apropiați. Totuși, românii care vor să-și întocmească un testament trebuie să știe că pentru un astfel de pas trebuie parcurse o serie de etape, transmite Antena 3 CNN.
Codul Civil stabilește că un testament reprezintă un „unilateral, personal şi revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viaţă”.
„Testamentul conţine dispoziţii referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac parte din acesta, precum şi la desemnarea directă sau indirectă a legatarului. Alături de aceste dispoziţii sau chiar şi în lipsa unor asemenea dispoziţii, un testament poate să conţină dispoziţii referitoare la partaj, revocarea dispoziţiilor testamentare anterioare, dezmoştenire, numirea de executori testamentari, sarcini impuse legatarilor sau moştenitorilor legali şi alte dispoziţii care produc efecte după decesul testatorului”, se arată în Codul Civil, Capitolul III, secțiunea 1, articolul 1.035.
Din punct vedere legal, autorități pot recunoaște două forme de testament: testament olograf și testament notarial deschis. Experții din domeniu subliniază faptul că ambele vin la pachet cu o serie de avantaje și dezavantaje și că cel care îl întocmește are dreptul să aleagă pe care îl alege.
Cei care vor un testament olograf trebuie să știe că îl pot scrie chiar ei, făcând acest lucru fără implicarea unui notar, ceea ce înseamnă că nu trebuie să mai achite diferitele taxe pentru serviciile de natură legală. În plus, un astfel de testament ne oferă posibilitatea de a spun clar ce ne dorim să se întâmple după moartea noastră.
Cel mai important dezavantaj al acestui tip de testament este reprezentat de faptul că un astfel de document poate fi ușor atacat și chiar anulat. Mai exact, în lipsa unui notar, autenticitatea documentului poate fi pusă la îndoială, ceea ce poate reprezenta o problemă pentru moștenitorii desemnați.
Cea de a doua opțiune pe care o avem la îndemână este cea a unui testament notarial deschis. Pentru un astfel de document trebuie să apelăm la un notar, ceea ce limitează riscul ca acesta să fie anulat.
Printre dezavantajele pe care un testament le aduce se numără taxele notariale, vizita fizică la cabinetul unui notar, precum și nevoia de a respecta anumite condiții puse de lege.
Te-ar putea interesa și: O nouă lege a intrat în vigoare! Românii care sunt cumpărători sau moștenitori trebuie să știe asta!
După cum explică sursa citată, cei care vor un testament trebuie să plătească o taxă de 360 de lei, aceasta acoperind aspecte precum TVA-ul sau taxa de înscriere în Registrul Național Notarial.
Pentru un testament este nevoie de următoarele acte:
Citește și: Taxa de succesiune 2024. Actele de care au nevoie moștenitorii