La împlinirea a 20 de ani de la aderarea României la Organizația Nord-Atlantică (NATO), Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) a realizat un studiu pentru a evalua atitudinile și percepțiile populației cu privire la apartenența țării la această alianță militară, dar și despre situația din jurul țării noastre, transmite Digi 24.
Una dintre concluziile principale ale studiului este că aproape 10% dintre respondenți ar fi predispuși să fugă din țară în eventualitatea unui conflict în care România ar fi implicată, cum ar fi extinderea războiului din Ucraina și implicarea statelor NATO. Această cifră este îngrijorătoare și arată nivelul de anxietate și incertitudine în rândul populației. De asemenea, doar 38% dintre respondenți ar fi dispuși să se înroleze pentru a-și apăra țara într-un astfel de scenariu.
În ceea ce privește perspectiva unui conflict militar, 36% dintre români sunt foarte îngrijorați, în timp ce 24% sunt destul de îngrijorați. Totuși, în situația unui conflict NATO cu Rusia, majoritatea respondenților cred că România ar trebui să se implice.
Citește și: Klaus Iohannis trage cu dinții de șefia NATO. „Nu mă retrag, nici nu negociez altceva”
O altă concluzie importantă a studiului este că majoritatea covârșitoare a respondenților consideră că armata ar trebui să fie obligatorie, indicând o preocupare pentru securitatea națională și un sentiment al necesității de a avea o forță militară puternică și bine pregătită, pe lângă sprijinul oferit de NATO. În același timp, există și susținere pentru o armată profesionistă bazată pe voluntariat.
Cu toate acestea, opinia publică este în general favorabilă în ceea ce privește apartenența României la NATO. Deși există un nivel surprinzător de neștiință în rândul populației cu privire la anumite aspecte ale alianței, cum ar fi data aderării sau chiar cunoștințe minime despre organizație, peste 80% dintre respondenți cred că aderarea la NATO acum 20 de ani a fost benefică pentru România și că alianța ar interveni în caz de atac asupra țării.
Studiul, realizat la nivel național, în perioada 24-27 martie, pe un eșantion reprezentativ de 1.058 de persoane, oferă o perspectivă valoroasă asupra sentimentelor și gândurilor populației române în legătură cu securitatea națională și implicarea în alianțele militare.
Te-ar putea interesa și: Cum explică Ciolacu alocarea de doar 1,6% din PIB pentru apărare în 2023. În 2022, Iohannis promitea 2,5% pentru NATO