Campaniile electorale din lunile noiembrie și decembrie pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024 au adus o creștere semnificativă a cheltuielilor din bugetul de stat, iar deficitul bugetar estimat pentru acest an ar putea ajunge la 8% din PIB.
Astfel, din cauza acestor cifre, noul guvern va fi nevoit să implementeze măsuri drastice pentru a reduce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB, impus de Uniunea Europeană.
Citește și: Sondajele răstoarnă alegerile prezidențiale. Pe cine au ales românii, dintre Ciucă și Ciolacu
Conform Confederației Patronale concordia, una dintre cele mai mari asociații patronale din România, situația fiscală actuală a dus la amânarea investițiilor în mai multe companii, care așteaptă o corecție fiscală.
Radu Burnete, directorul executiv al Concordia, avertizează că deficitul de 8% din PIB pune România într-o poziție riscantă.
„Dacă apare o criză – fie un conflict internațional, fie o calamitate – România nu va mai avea spațiu pentru a se împrumuta” , a explicat Burnete.
Acest deficit vine într-un context economic deja tensionat, unde creșterile salariale rapide și prețurile ridicate la energie au pus presiune asupra industriilor, în specia în sectoarele exportatoare, precum industria auto și producție de mobilă.
Agențiile de rating internaționale și analiștii economici anticipează majorări de taxe și alte măsuri de austeritate, care vor afecta sectorul privat și vor crește presiunea asupra contribuabililor.
Creșterile salariale din sectorul public, majorarea salariului minim și creșterile semnificative ale pensiilor au contribuit la o creștere rapidă a veniturilor disponibile pentru români. Aceasta este una dintre cele mai mari creșteri salariale la nivel global, însă, impactul asupra bugetului e pe măsură.
Astfel, Guvernul se va confrunta cu necesitatea de a echilibra veniturile și cheltuielile, fără a afecta prea mult economia reală, dar deficitul bugetar masiv reduce drastic opțiunile fiscale.
În lipsa unui proiect de buget pentru 2025, experții spun că e posibil să fie introduse taxe suplimentare și măsuri nepopulare pentru a acoperi deficitul.
„O terapie de șoc, cu taxe impuse brusc, ar putea afecta grav mediul privat”, mai spune Radu Burnete, potrivit playtech.ro.