Ce salarii au membrii consiliilor de administrație din companiile de stat. Circa 37 de milioane de euro sunt cheltuiți anul din bugetul de stat pentru salariile acestor membri. Acum sunt 1.553 de persoane care fac parte din aceste consilii și primesc lunar o indemnizație:
De exemplu, la Tarom există 7 membri în consiliul de administrație. Un singur membru încasează anual în jur de 30.000 de euro. Asta înseamnă că statul plătește peste 17.000 de euro pentru o singură ședință a Consiliului. Cu toate acestea, Tarom își propune ca, din 2024, să revină pe profit, după mai bine de 15 ani de probleme.
Consiliul de administrație Tarom:
Și la CFR există tot 7 membri în consiliul de administrație. Costurile sunt similare cu cele de la Tarom. Un membru din CA primește în jur de 2.400 de euro pentru fiecare ședință la care participă.
Consiliul de administrație CFR SA:
La Nuclearelectrica există 6 membri în consiliul de administrație, iar costurile sunt mai scăzute. Fiecare dintre aceștia primește câte 6.673 de euro pe an. Asta înseamnă în jur de 550 de euro pentru fiecare ședință din calendar.
Consiliul de administrație Nuclearelectrica:
O analiză realizată de Cristi Hrițuc, consultant politic, arată că AUR ar putea obține locul întâi la alegerile din 2024, informează stiripesurse.ro. Analistul menționează că percepția de inechitate a ajuns la cote alarmante.
Consultantul politic afirmă că pensiile speciale, regimul de pensionare pentru unele categorii sau privilegiile pe care și le-au acordat politicienii sunt câteva dintre motivele care au adus frustrare în societatea românească. Analistul constată că românii sunt mai puțin toleranți față de cum erau în 2009.
El este de părere că AUR va primi voturi din „răzbunare” și din frustrare din partea românilor la alegerile din 2024. Cristi Hrițuc constată că AUR este partidul care poate obține locul 1.
Cristi Hrițuc a dezvăluit că România trece prin a doua criză majoră din ultimii 20 de ani. Consultantul politic menționează, din acest punct de vedere, că românii nu mai au „toleranță” dacă vorbim despre sacrificiul pe care ar trebui să-l facă, referindu-se la starea socială, situația politică și nu numai.
„Acum, când suntem în momentul în care statul trebuie să ia niște măsuri dure pentru acoperirea deficitului, putem vedea că politicienii din partidele de la putere caută soluții pentru ca pierderile electorale să fie diminuate cât mai mult.
România trece prin a doua criză majoră din ultimii 20 de ani. În 2009 am avut parte de măsuri de austeritate dure, care au adus costuri mari pentru partidul ce guverna la acea oră, PDL. Însă, acum, românii nu mai au aceeași ”toleranță” cu privire la sacrificiul pe care ar trebui să îl facă. O să mă refer aici la starea socială, la așteptări, la situația politică pentru a avea o radiografie cât mai exactă”, arată Hrițuc.