Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) și Federația Operatori Români de Transport (FORT) cer desființarea controlului la granița dintre România şi Bulgaria, pe care o numesc „cea mai caraghioasă frontieră europeană”, a informat ziare.com.
Conform ANAT, punctul de frontieră Giurgiu-Ruse a devenit un profit pentru unii, însă o gaură neagră pentru mii de operatori economici, dar și umilință pentru mii de oameni zilnic.
„Bulgaria este, de ani buni, în top 3 destinaţii turistice pentru români. În 2019, an de referinţă pentru turismul internaţional, ţara vecină a raportat 2,1 milioane de vizitatori din România! În mai puţin de două luni din acest an (1 iunie – 25 iulie), din circa 800.000 turişti străini înregistraţi în structurile de cazare din Bulgaria, 260.000 au fost români! În contextul războiului din Ucraina, în care vizitatorii din Rusia au dispărut, iar numărul celor din Ucraina a scăzut dramatic, românii au salvat practic turismul de la sud de Dunăre.
În majoritate covârşitoare aceştia călătoresc cu mijloace rutiere (autocare şi autoturisme) şi peste jumătate din ei folosesc punctul de frontieră Giurgiu – Ruse, unde lasă sume colosale administratorilor infrastructurii din ambele ţări, dar şi zeci de minute, de multe ori chiar ore din viaţă, în ambuteiajele de care nu se sinchisește nimeni, în cozile interminabile de la controlul de graniță şi/sau la plata taxelor de pod şi de drum”, arată ANAT.
Acest drum este traversat de mii de oameni de cel puțin de două ori pe an, deoarece alt drum alternativ nu există, așa că sunt nevoiți să stea în cozi ore în șir pentru a ajunge la destinația dorită.
În acelaşi timp, creşte constant numărul turiștilor bulgari şi greci care vizitează România, mulţi dintre aceştia venind tot pe cale rutieră.
„Numărul turiştilor, în ambele direcţii, ar putea fi cu mult mai mare. Cum îl putem face să crească? Nicidecum umilindu-i. În acest sens, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) şi Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT) susţin desfiinţarea controlului la granița între cele două ţări vecine”, mai arată ANAT.
Reprezentanţii patronatului spun că această frontieră e un izvor nesecat de venituri pentru mafia creată de ambele părţi ale Dunării.
„Europa, care ne-a vrut ca piaţă de desfacere şi sursă de forţă de muncă ieftină, nu ne vrea şi ca parte a zonei de Mobilitate fără restricţii. Sub diverse pretexte, de cel puţin 10 ani României şi Bulgariei li se refuză accesul în zona Schengen. Dar… ce ne împiedică să facem un ”Schengenevescu” local, desfiinţând granița inutilă între noi şi dovedind astfel că suntem pe deplin pregătiţi pentru a intra în Schengen-ul lor?
De mai mulţi ani caut acest răspuns, la diferite persoane sus-puse atât din România cât şi din Bulgaria şi nu am primit decât ridicări din umeri sau ”nu se poate”. O situaţie similară a fost, ani de-a rândul, între Republica Irlanda şi teritoriul Irlandei de Nord aparţinând Marii Britanii – ambele state UE înainte de Brexit, niciuna membră Schengen. La ei s-a putut, la noi, nu. Răspunsul pare să fie acesta: nu se doreşte acest lucru, această frontieră e un izvor nesecat de venituri pentru mafia creată de ambele părţi ale Dunării.
Şi… nu vorbim doar de sute de funcţionari de tot felul, cu salarii şi privilegii, nu vorbim nici măcar de sumele colosale adunate oficial care, dacă s-ar fi investit cu cap, ar fi acoperit construirea a încă unui pod şi scoaterea la pensie a celui vechi deja de 70 de ani. Ne referim la ”caracatiţa” care extorchează direct sau indirect sume uriaşe de la cei care trec pe acolo”, declară Dumitru Luca, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).
Iată doar câteva exemple de probleme întâmpinate la punctele de graniță:
– Pentru orice autovehicul mic sau mare care trece pe-acolo, zeci de minute sau ore petrecute în coadă înseamnă consum suplimentar de carburant şi uzură; poluare în atmosferă şi în natură, tone de gunoaie în jur pe care nu le mai adună nimeni;
– Pentru transportatorii rutieri înseamnă creşteri considerabile de costuri (carburanţi, salarii şi diurne şoferi) care, în final, se regăsesc în preţurile tuturor produselor transportate;
– Pentru călători înseamnă nervi, timp pierdut, predispoziţia la a renunţa apoi la conducerea prudentă pentru a recupera întârzierea şi, de multe ori, tendinţa de a evita în viitor acel traseu.
„Sunt însă şi unii care profită din plin de acest lucru şi, evident, au toate motivele să nu se întâmple nicio schimbare majoră”, arată ANAT:
– Funcţionarii implicaţi (şi, în special, poliţia de frontieră care, de cele mai multe ori, în mod deliberat evită să ia măsuri de fluidizare a traficului, de eficientizare a controalelor; de câte ori sunt întrebaţi de ce nu iau măsuri, răspund ”ce, v-am pus eu să plecaţi toţi?”);
– „Încasatorii taxei de pod (cu precădere cei de pe partea bulgară) care deliberat au grijă să fie permanent coadă, mizând pe faptul că, în momentul în care ai ajuns în faţă, ai dat banii şi ţi-a ridicat bariera, nu mai aştepţi şi după chitanţă;
– Cei care au făcut o afacere ”profitabilă” în graniță eliberând vignete de drum contra unor sume sensibil mai mari decât cele legale şi, cu toate acestea, de multe ori ”greșesc” intenţionat un element sau altul la emiterea vignetei pentru a servi apoi drept ”carne de tun” controlorilor de pe traseu sau de la ieşirea din ţară;
– Poliţia rutieră din ambele ţări, ISCTR-ul românesc şi echivalentul bulgăresc, care vânează constant şoferii profesionişti ştiind că, după ce s-au târât ore în şir la coadă, cu siguranţă vor fi depăşit timpii legali de conducere şi sunt victime sigure.
„Indiferent dacă intrăm sau nu în acest Spaţiu Schengen, am fost umiliţi. Trăim un eşec în momentul de faţă. Am fi putut să-i privim pe toţi de sus, inclusiv pe austrieci, pentru că ei depind de harta noastră, depind de pământul ăsta, depind de Marea noastră Neagră şi de toate resursele noastre, inclusiv de resursa noastră umană. Dar noi ne-am umilit şi ne-am lăsat umiliţi. Dacă am fi reuşit să intrăm în Spaţiul Schengen, cifra de afaceri a companiilor din domeniul transporturilor rutiere ar fi crescut cu minimum 5 procente.
Era posibilă şi o creştere de zece procente, dar 5% era garantat! Aşa, vom continua să înfruntăm răul, pierderile şi cozile imense la tiruri prin diverse vămi. Am fost uluit să văd cu ochii mei o coadă incredibilă de tiruri, pe zeci de kilometri la Negru Vodă, adică chiar lângă Vama Veche. Dacă cu Calafat, Ruse, Nădlac, Borş sau alte puncte vamale eram deja obişnuiţi, când am văzut coada de la Negru Vodă, am rămas fără cuvinte”, declară Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT)”.
„După ani de-a rândul de astfel de abuzuri, după un an de corespondenţe sterile cu conducerea Inspectoratului General al Poliţiei de frontieră, aceasta a admis, într-un final, că nu pot fi ţinuţi responsabili nici agenţia de turism şi nici transportatorul în cazul în care un turist dintr-un grup nu are actele de identitate conforme pentru a trece frontiera.
Au existat zeci de situaţii în care autocarele au fost întoarse peste pod, înapoi pe malul românesc, pentru a debarca astfel de persoane – de regulă şi cu ameninţări cu amenzi usturătoare – pedepsind astfel tot restul grupului pentru culpa unei singure persoane. Evident, reprezentanţii IGPR au negat vehement existenţa acestor situaţii, dar, măcar, salutăm că într-un final au acceptat că lucrătorii lor nu au dreptul să facă aşa ceva.
Sunt, aproape zilnic, situaţii în care fluxurile în graniță nu sunt coordonate în vederea asigurării fluentei, culoarele nu sunt toate deschise şi/sau nu se respectă semnificaţia lor, doi lucrători îşi fac treaba cu sau fără vlagă şi alţi 10 se învârt în jurul cozii. Şi ne întrebăm: cum e cu principiul acela, al liberei circulaţii a persoanelor, statuat de Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene?”, subliniază Dumitru Luca.