În 1951, Statele Unite și Danemarca au semnat un acord prin care SUA își asumau protejarea Groenlandei de orice atac. Cu toate acestea, 74 de ani mai târziu, guvernul american, sub conducerea lui Donald Trump, a stârnit îngrijorare în Europa și în NATO, după ce a sugerat că ar putea anexa Groenlanda prin forță, un teritoriu autonom al Danemarcei. Această afirmație a fost precedată de idei mai ample ale unui imperialism american, inclusiv anexarea Canadei sau invadarea Canalului Panama. Groenlanda este importantă pentru SUA datorită poziției strategice și resurselor sale naturale, inclusiv minerale și petrol, potrivit Antena 3 CNN.
Te-ar mai putea interesa și: Donald Trump, cu un picior în groapă înainte de depunerea jurământului. Va primi condamnarea în procesul cu Stormy Daniels cu 10 zile înainte de a deveni oficial președintele SUA
foto: Groenlanda
Deși șansele ca SUA să câștige un astfel de conflict sunt evidente datorită supremației sale militare, întrebarea care stă pe masă sunt ramificațiile juridice ale unei astfel de invazii. Danemarca, ca membru NATO, s-ar afla într-o poziție complicată, fiind imposibil de prezis dacă poate invoca articolul 5 din Tratatul NATO în cazul unui atac din partea unui alt membru al alianței. Această situație ar putea aduce în discuție și intervenția Uniunii Europene, având în vedere obligațiile juridice ale Danemarcei față de aceasta.
„Danemarca a fost mereu foarte conștientă că nu poate apăra Groenalanda de nimeni de una singură. Dacă Trump chiar ar încerca să îl obțină prin forță, întrebarea e cu cine s-ar lupta americanii? Cu ei înșiși? Armata lor e deja acolo și e angajată să protejeze insula”, spuen Kristian Soby Kristensen, cercetător senior la Centru pentru Studii Militare al Universității din Copenhaga.
SUA și-a redus semnificativ prezența militară pe insulă după ce s-a terminat Războiul Rece, dar un sistem radar de avertizare rapidă rămâne la baza spațială Pituffik, în nord-vestul Groenlandei. E vorba de o instalație cheie care poate ajuta la detectarea rachetelor balistice și a navelor spațiale, inclusiv a posibilelor rachete nucleare lansate de Rusia.
De cealaltă parte, forțele armate ale Danemarcei fie nu sunt suficient echipate, fie nu au un antrenament adecvat pentru a rezista unei invazii americane – „Militarii danezi s-au ocupat de activități mult mai plictisitoare de menținere a păcii”, explică Soby Kristensen, care spune că principala activitate a lor este aceea de patrulare și desfășurare de nave.
În ceea ce privește forțele militare, SUA au un buget de apărare de aproape 1 trilion de dolari, iar armata sa este mult mai mare și mai bine echipată decât cea a Danemarcei, care, în ciuda unor eforturi recente de consolidare a apărării, nu dispune de capacitățile necesare pentru a se opune unui atac american. În 2022, Danemarca a cheltuit aproape 2,4% din PIB pentru apărare, mai mult decât ținta NATO, și a făcut eforturi pentru a moderniza echipamentele, însă armata daneză rămâne semnificativ mai mică decât cea americană.
Desigur, lupta nu s-ar duce doar pe teren, ci și pe mare și în aer, având în vedere că Groenlanda este un teritoriu vast și greu de apărat prin mijloace terestre. De asemenea, orice conflict ar aduce în discuție viitorul unui astfel de teritoriu și implicarea juridică a organizațiilor internaționale, inclusiv a Uniunii Europene, care, deși ar putea invoca articole din tratatele sale pentru a proteja suveranitatea Danemarcei, nu ar putea oferi o forță militară reală pentru a susține un conflict de asemenea amploare.
„În fapt, ce s-ar întâmpla ar fi că un membru NATO anexează teritoriul unui alt membru NATO. Am fi într-o zonă complet necunoscută. Dacă stăm să ne gândim, nu ar avea niciun sens”, spune Agathe Demarais, cercetătoare la Consiliul European pentru Relații Externe.
Te-ar mai putea interesa și: Teorii șocante pentru 2025. FogVID-24, răspândit prin ceața de Revelion și ordinele lui Trump pentru arestarea românilor!